Semnale din Rusia ignorate

Încă în aprilie 2015, în presa din Federaţia Rusă au apărut informaţii despre nişte percheziţii efectuate la sediul central al unei bănci ruseşti, Mast-Bank, bănuită că în perioada ianuarie-martie 2015 ar fi efectuat mai multe operaţiuni bancare suspecte, în valoare de şapte miliarde de ruble ruseşti, echivalentul a circa 11 milioane de dolari. Banii au fost scoşi din Rusia prin intermediul unor conturi corespondente pe care instituţia le avea la Unibank.

Dezvăluirile din presa rusească au trecut atunci neobservate la Chişinău. Subiectul „spălătoriei ruseşti” a revenit însă în atenţia publică după ce şeful Departamentului principal de securitate economică şi combatere a corupţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Federaţiei Ruse, Andrei Kurnosenko, a declarat în luna mai curent că schemele de spălare de bani proveniţi din Rusia, de tipul celor moldoveneşti, au continuat să funcţioneze şi în 2015.

„Interes la cel mai înalt nivel”?

Două luni mai târziu, despre implicarea Unibank în această schemă pusă în aplicare în 2015 a vorbit şi Mihail Gofman. Potrivit lui, din decembrie 2014 şi până în mai 2015, tranzacţiile prin care sume impunătoare de bani proveniţi din Federaţia Rusă erau transferate pe conturile unor companii off-shore se realizau prin intermediul Unibank, instituţie bancară care s-a aflat în această perioadă sub administrare specială a Băncii Naţionale a Moldovei, iar din octombrie 2015 se află în proces de lichidare.

Gofman pretinde că ideea spălătoriei de bani i-a aparţinut lui Veaceslav Platon, iar Vladimir Plahotniuc „o punea în practică”. „Era interes la cel mai înalt nivel”, a subliniat fostul angajat al CNA în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV 7. Potrivit lui, CNA a ştiut despre toate aceste tranzacţii care îi erau raportate în decurs de 24 de ore, iar materialele era transmise procurorilor care urmau să pornească anchete penale.

Administratorul de neînlocuit

Precizăm că Unibank a intrat sub administrare special pe 30 decembrie 2014. Atunci, în calitate de administrator special a fost numit Ruslan Grate, anterior şef al Direcţiei control bancar şi monitorizare a activităţii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului din cadrul Departamentului supraveghere bancară şi audit al Băncii Naţionale a Moldovei.

În aceeaşi zi, Banca Naţională a numit administratori speciali şi la celelalte două bănci cu probleme, Banca de Economii şi Banca Socială. Peste trei luni, în aprilie 2015, atunci când a expirat termenul de supraveghere specială prevăzut de lege şi s-a decis instituirea unei noi perioade de supraveghere specială la cele trei instituţii, Grate a fost singurul administrator special lăsat în funcţie. La Banca de Economii, administratorul special Ion Ropot a fost înlocuit cu Grigorii Olaru, iar la Banca Socială – Matei Dohotaru a fost înlocuit cu Sergiu Berghie.

Ruslan Grate a rămas să se ocupe de administrarea specială a Unibank până în ziua în care s-a decis lichidarea instituţiei bancare, pe 16 octombrie 2015. Mai mult, funcţionarul a fost numit şi în calitate de lichidator al băncii. Grate a părăsit Unibank abia pe 3 decembrie 2015, fiind înlocuit cu Iulian Ţurcan.

Solicitaţi să ne explice de ce Grate a fost singurul administrator pe care BNM nu l-a schimbat la cele trei bănci cu probleme, responsabilii de la serviciul de presăal BNM ne-au comunicat că legea nu prevede obligativitatea schimbării administratorilor pe toată perioada administrării speciale.

Grate şi Albot, foşti colegi de serviciu

În cadrul unui interviu acordat recent portalului Anticoruptie.md, Sergiu Sagaidac, fost angajat al Băncii Sociale, a declarat că Sergiu Albot, fostul preşedinte de la Banca Socială, anterior vicepreşedinte al Unibank, s-ar afla în relaţii apropiate cu Grate, ultimul fiind prezent şi la nunta lui Albot cu verişoara lui Ilan Şor, Maria. Albot şi Grate au fost anterior colegi de serviciu la Banca Naţională a Moldovei. Ambii au lucrat în cadrul Departamentului supraveghere bancară al BNM. Tot Sagaidac afirmă că pe toată perioada administrării speciale, Albot şi Ilan Şor ar fi fost oaspeţi frecvenţi la Unibank.

Am încercat să-l găsim pe Ruslan Grate pentru a comenta acuzaţiile care se aduc instituţiei pe care a condus-o pe parcursul anului 2015, dar fără succes.

BNM: „Unibank a luat măsuri de precauţie”

Banca Naţională a Moldovei ne-a comunicat, într-un răspuns oficial, că în conformitate cu legislaţia în vigoare, Unibank a aplicat măsurile de identificare a clienţilor în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului. „Pentru examinarea riscurilor potenţiale în acest sens, banca a luat măsuri de precauţie prin solicitarea de informaţii suplimentare. Totodată, în cadrul procedurii de închidere a conturilor clienţilor cu un risc sporit pentru bancă, la apariţia unor suspiciuni, aceasta a raportat tranzacţiile respective Serviciului combaterea spălării banilor din cadrul CNA conform legislaţiei”, se arată în răspuns. Totodată, instituţia observă că procedurile de combatere a spălării banilor existente nu sunt considerate drept suficiente de BNM care, în prezent, colaboreaza activ la nivel înalt  cu consilierii europeni în acest sens.

O schemă cu erori

Potrivit unor surse ale portalului Anticorupţie, aşa-zisa schemă de spălare de bani de la Unibank nu a mai funcţionat cu implicarea instanţelor de judecată şi a executorilor judecătoreşti. De această dată, s-a recurs la falsificarea documentelor de plată. Astfel, banca din Rusia transmitea Unibank ordine de plată pentru o anumită companie care aparţine unui anumit cetăţean rus, iar banca moldovenească falsifica codurile swift şi telex şi transmitea banii nu companiei din Rusia, ci unei firme off-shore.

În rapoartele de activitate ale SPCSB pentru 2014 şi 2015 nu se menţionează nimic despre implicarea Unibank în astfel de tranzacţii dubioase, dar se menţionează despre creşterea considerabilă a numărului de  tranzacţii bancare suspecte, 662.818 numai în 2015. „În baza materialelor diseminate de către Serviciu organelor de urmărire penală, pentru anul 2015 au fost iniţiate 56 de cauze penale privind săvârşirea mai  multor infracţiuni, inclusiv 37 în privinţa infracţiunii de spălare a banilor”, se mai arată în raportul de activitate al SPCSB pentru 2015.

Anterior, Centrul Naţional Anticorupţie şi Consiliul Superior al Magistraturii au dezminţit informaţiile apărute în presă despre faptul că „spălătoria rusească” ar fi continuat şi în 2015. 

Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Ziarul Naţional au scris anterior, în cadrul unor anchete, despre faptul că în perioada anilor 2010-2014, Republica Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniţi din Federaţia Rusă. „Spălătoria rusească” a început să funcţioneze la sfârşitul lui 2010, iar până în 2014, prin intermediul ordonanţelor emise de judecători din R. Moldova circa 18 miliarde de dolari, proveniţi din Rusia, au fost transferaţi, prin intermediul băncilor din R. Moldova, pe conturile unor companii off-shore. În schemă au intrat cel puţin 17 magistraţi moldoveni care au mai fost şi ulterior implicaţi în scandaluri. Cu toate acestea, sistemul se încăpăţânează să se „cureţe”, iar unii dintre judecătorii care au participat în schema de spălare a banilor au fost chiar numiţi preşedinţi de instanţe.

Anticorupţie.md