Cel mai înalt nivel din ultimii 5 ani

Potrivit raportului, doar pentru anul 2015, suma acestora a fost de circa 14,7 miliarde de lei, ceea ce constituie peste 48% din cheltuielile bugetului de stat executate în acelaşi an (30,1 miliarde de lei), fiind cel mai înalt nivel din ultimii 5 ani

„Cota cea mai mare din totalul facilităţilor o deţine taxa pe valoare adăugată (TVA) la importul şi comercializarea de mărfuri, care în anul 2015 a constituit circa 11 miliarde de lei, cu 20% mai mult ca în anul 2014", au precizat auditorii Curţii de Conturi.

Totodată, ca pondere în Produsul Intern Brut, facilităţile fiscale şi vamale au constituit în 2015 12,1% şi respectiv, 37,1% - ca pondere în Bugetul Public Naţional, iar în bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale - circa 50,9%.

Moldova, ţara cu duty free

Printre cele mai scandaloase facilităţi se numără cele acordate proprietarilor de magazine duty free din ţară care duc la diminuarea acumulărilor la bugetul de stat.

Astfel auditorii au constatat faptul că facilităţile fiscale acordate magazinelor duty free s-au majorat de patru ori în ultimii cinci ani: de la 244,6 milioane lei în 2011, la 904 milioane lei în 2015.

În prezent pe teritoriul ţării noastre există 23 de magazine duty free, dintre care 19 la ieşirea din ţară, 3 la intrarea în ţară şi unul pentru deservirea corpului diplomatic.

O modificare a Codului Vamal a permis de la 13 ianuarie 2012 amplasarea magazinelor duty free înaintea punctului de control al paşapoartelor în zona intrării pe teritoriul Republici Moldova, iar această situaţie nu se regăseşte în practica ţărilor europene. Potrivit auditorilor această prevedere încalcă principiul echităţii fiscale, fiindcă Între aceste magazine şi cele din interiorul ţării nu există nici o deosebire în afara scutirii de impozite şi taxe.

„În loc de Aeroport Chişinău poţi să scrii duty free Chişinău, nici nu ştii unde ai nimerit acolo. Acelea de la hotar cu raioanele din stânga Nistrului ajung deja la un miliard de lei înlesniri. De ce românii le-au lichidat, dar la noi o jumătate de ţară este duty free? De ce jocurile de noroc sunt atât de populare, de ce li se acordă facilităţi de 85 milioane de lei pentru anul trecut?", a întrebat retoric Serafim Urechean la ultima şedinţă în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi.

19 ani de facilităţi fiscale şi vamale

Controlorii au depistat că circa 50 tipuri de facilităţi fiscale şi vamale sunt aplicate constant pentru o perioada mai mare de 19 ani, fără a fi operate modificări, revizuiri, sau ajustări de rigoare.

Rezultatele activităţilor de audit desfăşurate de Curtea de Conturi relevă că facilităţile fiscale, care de fapt reprezintă venituri nevărsate la buget ce urmează a fi utilizate de beneficiarii acestora în scopurile aprobate, ca parte a sistemului de management financiar al statului nu asigură un mod corespunzător de guvernare în concordanţă cu semnificaţia lor economică.

Mai mult decît atît, calitatea procesului de planificare şi fundamentare a cuantumului facilităţilor fiscale şi vamale este afectată de lipsa procedurilor şi de nestabilirea responsabilităţilor aferente acestei etape pentru fiecare autoritate publică implicată legal în acest proces în corespundere cu prevederile legale.

105 de soluţii pentru a nu plăti taxe la stat

"Creşterea continuă a volumului facilităţilor fiscale şi vamale în ultimii cinci ani se datorează extinderii spectrului facilităţilor acordate care, la finele anului 2015 au constituit 105 tipuri de scutiri de taxe şi impozite. Astfel, în ultimii ani numărul facilităţilor a sporit, fiind înregistrată şi tendinţa de majorare a volumului total al acestora", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Această evoluţie duce la creşterea deficitului bugetar şi a datoriei de stat. Un alt efect al extinderii şi diversificării facilităţilor este creşterea nivelului altor impozitări pe alte segmente.

Auditul a mai depistat că instituţiile abilitate cu dreptul de administrare a facilităţilor fiscale şi vamale nu monitorizează conform procesul de executare a acestora, iar funcţionalitatea сontroalelor acestora este limitată de neaplicarea în deplină măsură a tuturor instrumentelor legale de care dispun. În plus se prezintă date neverificate.

În acest sens Curtea aduce ca exemplu datele raportate de Ministerul Finanţelor care nu acoperă toate facilităţile utilizate de beneficiari. În consecinţă Ministerul Finanţelor a raportat că valoarea facilităţilor fiscale şi vamale constituie cu circa 5,76 miliarde de lei mai puţin deâît datele deţinute de organele vamale şi fiscale din subordine.

Controlorii susţin că o imagine mai reală şi concludentă a situaţiei actuale în ceea ce priveşte facilităţile respective ar putea fi obţinută prin efectuarea unei inventarieri totale, cu codificarea fiecărui tip de facilitate, precum şi cu elaborarea unui nou fоrmat de raportare al acestora.

Auditul a mai constatat o serie de alte carenţe la acest capitol precum:

- măsurile aplicate de Serviciul Vamal nu asigură în totalitate monitorizarea bunurilor care cad sub tratamentul tarifar favorabil prin utilizarea facilităţilor fiscale şi vamale la importul mărfurilor în funcţie de destinaţia lor finală;

- carenţele cadrului normativ-legal privind clasificarea activelor materiale pe termen lung, destinate includerii în capitalul social, au cauzat importul şi introducerea în capitalul social a diferitor bunuri, care nu întrunesc criteriile de utilizare: fabricarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor;

- creşterea reţelei de magazine duty-free, prin amplasarea acestora înainte de punctul de сontrol al paşapoartelor în zona de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, deschiderea acestora în regiunea separatistă, precum şi deschiderea unui magazin duty-free între malul drept şi cel stîng al Nistrului au determinat majorarea facilităţilor fiscale şi vamale de la 244,6 milioane lei în anul 2011 la 904,2 milioane lei în anul 2015;

- scutirea agenţilor economici din raioanele de est ale Republicii Moldova de la plata tuturor drepturilor de import în anul 2015 a însumat 1,61 miliarde lei, totodată, nefiind diminuat sau exclus riscul, că mărfurile respective nu vor fi reintroduse pe teritoriul ţării;

- lipsa unor instrumente pentru identificarea deplină, corectă şi operativă a beneficiarilor de facilităţi fiscale, precum şi a volumului facilităţilor acordate, a condiţionat neraportarea în 2015 de către Fisc a sumei de 2,19 miliarde lei;

- instrumentele de care dispun Vama şi Fiscul nu oferă o garanţie cu privire la respectarea de către beneficiari a condiţiilor necesare de beneficiere de facilităţi fiscale şi vamale. Efectuarea auditurilor post-vămuire cu o întârziere de 3-4 ani după importul şi repartizarea bunurilor în calitate de ajutor umanitar nu asigură relevanţa acestor măsuri.

În opinia Curţii de Conturi, eficienţa socială a facilităţilor fiscale şi vamale semnificative ar trebui evaluată în mod regulat. În acest sens, ar trebui stabilite obiective de performanţă pentru beneficiarii facilităţilor în acelaşi mod, ca şi în cazul împrumuturilor sau creditelor, cu monitorizarea şi raportarea lor. Acest lucru ar îmbunătăţi transparenţa politicii de acordare şi utilizare a facilităţilor.