Prim-ministrul Pavel Filip a semnat o dispoziţie prin care a fost creat Grupul de negociatori pentru participarea la negocierea noului Memorandum cu FMI.

Potrivit dispoziţiei, Grupul de negociatori va fi condus de Octavian Calmîc, viceprim-ministru, ministru al Economiei. În componenţa acestuia au fost incluşi ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Stela Grigoraş şi Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea.

Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, afirmă însă că „fărădelegea gestionează treburile ţării”, iar în aceste condiţii este posibil ca Moldova să rămână în continuare fără un acord cu FMI. Expertul susţine că autorităţile RM reiau discuţiile cu FMI după ce timp de trei ani au făcut tot posibilul pentru a nu semna un acord, a nu fi monitorizaţi şi a avea mâinile dezlegate pentru fraude,
 
„Să facem o analiză a ceea ce s-a întâmplat din 2013 până acum în Moldova. Sunt exact efectele lipsei unui memorandum cu FMI. Politicienii şi-au dat frâu liber la ilegalităţi. Sistemul bancar a fost pus pe butuci, finanţele publice au fost subminate, inclusiv prin preluarea datoriilor unor proprietari şi beneficiari de bănci, deprecierea leului faţă de alte monede de referinţă la începutul lui 2015, urmare a scuturatului de saltele ale cetăţenilor şi agenţilor economici, profiturile fiind trecute în bilanţul câtorva bănci, creşterea preţurilor care a urmat imediat etc. De fapt, fărădelegea gestionează treburile ţării, iar grupurile de interes, politice sau financiare, acţionează fără a mai ţine cont de interesele cetăţenilor”, a declarat Negruţa într-un interviu pentru Report.md.

Potrivit lui Negruţa, sunt câteva cerinţe asupra cărora FMI insistă de mulţi ani. În primul rând, este vorba de un plan de asanare a situaţiei din sectorul bancar, cu accent pe transparentizarea acţionariatului, investigarea fraudelor, recuperarea prejudiciilor cauzate de furtul miliardului, dar şi pe măsurile de sporire a siguranţei în sectorul bancar.

În al doilea rând, FMI insistă asupra măsurilor de consolidare fiscală, revizuirea taxelor de impozitare şi asupra optimizării cheltuielilor bugetare. În al treilea rând, Moldova trebuie să treacă la reforme structurale. Este vorba şi de anumite privatizări care trebuie realizate într-o manieră transparentă şi de o coerenţă cu politicile bugetar-fiscale.