„În toate comunicatele emise de FMI în urma întâlnirilor cu autorităţile de la Chişinău, s-a pus accent în primul rând pe lipsa de transparenţă în sectorul bancar şi toate efectele care le-a generat, efecte pe care le trăim, de altfel, şi acum, urmare a furtului din sectorul bancar. Însăşi din suma pe care este dispus FMI-ul să o acorde Republicii Moldova putem deduce acest lucru. Nu putem să nu comparăm cu situaţia când ultima dată a fost semnat un memorandum de către Moldova şi FMI de către guvernul Filat, or atunci Moldova a reuşit să obţină un acord de finanţare de circa 567 de milioane de dolari, ori acum vorbim doar de 179 de milioane de dolari, care înseamnă doar circa 75% din cota Republicii Moldova la FMI. Şi acesta este un semnal că este o abordare destul de prudentă. Miza autorităţilor de la Chişinău este că în condiţiile în care vom avea un acord cu FMI, se va reuşi deblocarea altor finanţări externe, inclusiv prima tranşă de la Bucureşti în acel acord de împrumut cu România şi respectiv toate finanţările UE pentru suport bugetar şi banii de la Banca Mondială,” a declarat expertul economic într-un interviu pentru Europa Liberă.
 
Potrivit analistului, guvernarea a mizat pe aceste finanţări când a fost aprobat bugetul. „Ironia sorţii facă că acest buget, abia săptămâna aceasta a intrat în vigoare, deci în a doua jumătate a anului, pe când, conform legii trebuia să fie adoptat până la 5 decembrie anul trecut. Probabil va fi cel mai scurt buget din istorie în varianta actuală, pentru că rectificările bugetare sunt iminente. Pe de o parte vor avea loc optimizări de cheltuieli, pe de altă parte, consolidarea fiscală, pentru a reduce deficitul bugetar şi a face în perspectivă bugetul mai sustenabil. Sigur că se va încerca probabil plafonarea unor cheltuieli publice, probabil putem uita de majorări de salarii pentru următoarea perioadă în sectorul public, asta cu siguranţă. Ne putem aştepta la unele optimizări, inclusiv de personal, în instituţiile publice. Sectorul public în forma actuală este destul de supradimensionat şi ineficient. Cu siguranţă FMI va pune accent şi pe aceste aspecte”, a mai adăugat Stas Madan.

Madan a mai spus că este foarte interesant cum autorităţile vor reuşi pe deplin îndeplinirea condiţiile impuse de FMI, dacă în două luni intrăm în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. „Evident că între aceste acţiuni prioritare şi promisiunile electorale este o contradicţie evidentă. Sectorul bancar este prioritar pentru că FMI, ca orice creditor, vrea să fie sigur că plasamentele pe care le efectuează în Moldova nu vor fi deturnate şi vor fi utilizate exact conform destinaţiei. Însă pe lângă această condiţie sunt încă multe altele, pe care nu le cunoaştem, dar s-ar putea să fie destul de dure. Dacă judecăm după comunicatul anterior acestui comunicat al Fondului Monetar Internaţional, contextul economic general care era descris acolo era destul de negativ şi atunci condiţiile, cel puţin aştept să fie destul de draconice”, a comentat analistul economic.

Expertul a reiterat că guvernarea ca încerca probabil să  amâne implementarea condiţiilor impuse de FMI până după campania electorală şi vor încerca probabil să le scoată din agenda publică. „Sunt sceptic că până atunci vom vedea ce presupune acest acord nemijlocit. Una din condiţiile despre care FMI vorbea încă anul trecut, este ajustarea tarifelor în sectorul energetic, or ajustarea înseamnă majorarea tarifelor de fapt, care este un subiect destul de sensibil. Pentru ţară, pentru Republica Moldova în general, acordul cu FMI nu este atât de important prin prisma alocărilor de bani care vor veni de la FMI, care, bine, sunt şi ele importante, dar mai ales din perspectiva reformelor asumate în faţa FMI-ului. Atunci când avem o guvernare în care încrederea populaţiei este la un nivel destul de scăzut, doar presiunea externă poate da siguranţă că vor avea loc schimbări în bine”, a conchis Stas Madan.