Chinezii au propus ca grupul asiatic să se ocupe de finanţare şi de operare, însă autorităţile de la Chişinău ezită, deoarece, ei spun Moldova nu are destulă apă de răcire şi nici expertiză în domeniul nuclear, mai arată sursa citată.

Guvernul Republicii Moldova ar prefera să se axeze pe energie regenerabilă. O delegaţie de experţi chinezi a vizitat în luna mai Republica Moldova pentru a identifica oportunităţi pentru creşterea „cooperării bilaterale în sectorul energetic“, potrivit unui comunicat.

Oficialii chinezi şi moldoveni au agreat realizarea unui studiu de fezabilitate pentru „lansarea de noi proiecte pentru producerea de electricitate în Moldova” până la finele anului 2016. „Oficial, NNPC doreşte să investească în „energie regenerabilă – vânt, solar, etc” în Moldova, o ţară de 3 milioane de locuitori. Dar acel „etc” este cel care contează”, mai scrie site-ul menţionat mai sus.
 
Dependentă de Rusia

Moldova este dependentă în proporţie de 80% de energia produsă într-o centrală pe cărbune din regiunea separatistă Transnistria, deţinută de către colosul rus de stat Inter RAO. Realizarea unei centrale nucleare chineze în Moldova ar rupe dependenţa acesteia de Rusia, având şi miză geopolitică.

În cazul în care se va face, un astfel de proiect nu ar putea fi realizat decât pe malul Prutului sau Nistrului, pentru că reactoarele nucleare necesită apă de răcire. Pe de altă parte, centralele nucleare sunt foarte scumpe. Spre comparaţie, Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, pe care România vrea să le construiască împreună cu alt grup chinez – respectiv China General Nuclear Power Corp – costă 6,5 miliarde de euro. România are un Produs Intern Brut (PIB) de peste 160 de miliarde de euro, pe când Moldova are un PIB anual de circa 7 miliarde de euro, adică aproape de cât costă realizarea efectivă a două reactoare.

Un colos cât o industrie întreagă

China National Nuclear Corporation a fost fondată în anul 1955 şi acum are peste 100.000 de angajaţi. Anterior, în anii ’90 avea peste 300.000 de angajaţi şi îngloba toată industria nucleară din China, fiind de fapt fostul Minister al Industriei Nucleare. Ulterior a fost restructurată şi spartă pentru a putea face exporturi. Compania are în operare patru centrale nucleare cu nouă reactoare, având în total o capacitate instalată de 6.500 MW. Alte 12 reactoare sunt în construcţie.

Risc de securitate

De asemenea, mai există şi un alt fel de risc: de securitate. Associated Press scria în luna octombrie a anului 2015 că Republica Moldova a devenit un hub al traficanţilor de materiale radioactive. În ultimii ani nu mai puţin de patru cazuri au fost dejucate. Spre exemplu, Valentin Grosu, un traficant reţinut anul trecut, a cerut 2,5 milioane de euro de la un client, oferindu-i în schimb suficient cesiu radioactiv pentru a contamina câteva străzi. O altă anchetă a dus la dejucarea unei tentative de a vinde uraniu îmbogăţit pentru fabricarea bombelor unui cumpărător real din Orientul Mijlociu.