Preşedintele Comisiei, Ştefan Creangă, a precizat că principala lege financiară a ţării va fi inclusă pe agenda Parlamentului în cadrul şedinţelor din această săptămână. El a adăugat că, cel mai probabil, documentul va fi aprobat în toate cele trei lecturi până la sfârşitul acestei luni.

Proiectul Legii Bugetului de Stat pentru 2016 a fost prezentat deputaţilor din comisia de profil de către responsabilii de la Ministerul Finanţelor şi cel al Economiei.

Legislatorii le-au reproşat reprezentanţilor de la Guvern că mizează pe acordul de finanţare cu FMI care încă nu a fost semnat, iar banii ar putea ajunge în buget abia la anul. În replică, ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, le-a spus deputaţilor că şi ei poartă vina pentru îngheţarea finanţării externe, pentru că în ultimii ani nu s-au grăbit să implementeze reformele.

„După rezultatele primelor luni din acest an, avem încasări fiscale şi vamale în creştere cu 1,2 miliarde faţă de anul trecut, ceea ce ne dă confortul că vom atinge scopul propus de încasări la buget. Alte mari riscuri nu vedem, avem şi puţină deflaţie. Ne va ajuta să avem unele economii la cheltuieli. Situaţia permanent se schimbă, va trebui să mai intervenim la buget pe parcursul anului. Proiectul a fost discutat cu FMI. Cu dânşii avem acordul că atunci când va fi semnat programul, vor avea loc optimizări şi vom veni în Parlament cu modificări”, a declarat ministrul Finanţelor.

„Aş vrea să împărtăşesc şi eu optimismul dvs., dar importurile şi exporturile scad, creşterea economică nu e aşa cum trebuie. Când vom avea un nou program cu FMI, pentru că o parte esenţială din venituri este planificată din surse externe? Aceşti bani pot ajunge şi la anul. Asta e peste 10 miliarde de lei. Spuneţi că este un buget orientat social, dar când vedem ponderea în PIB, anume pe domeniul social cheltuielile descresc. Se referă şi la învăţământ, şi la sănătate. Nu este corect să spunem că este orientat social”, a spus deputatul PSRM, Zinaida Greceanîi.

„Nu împărtăşesc pesimismul dvs. Foarte curând veţi afla data exactă a sosirii misiunii FMI, nu vreau să mă lansez în speculaţii, pot doar să vă spun că misiunea va veni în curând. În ceea ce ţine de finanţare, ea depinde de noi toţi, de capacitatea de a promova pachetele de legi reformatoare: în justiţie, stabilitate macrofinanciară, legea integrităţii, etc., care sunt aşteptate de donatorii externi. Dacă toţi ne mobilizăm forţele, va fi finanţare în acest an”, a spus ministrul Finanţelor.

„Bugetul este o ecuaţie cu o mare necunoscută. Nu e problema când o să vină, dar nu ştim nici ce se discută cu FMI. Care sunt condiţiile pe care le impune FMI pentru un nou memorandum. Sunt multe speculaţii în presă, dar nu ştim nimic exact. Nu ştim cât de pregătit este Guvernul pentru a le îndeplini. Mă interesează şi relaţia cu Comisia Europeană. Acolo la fel sunt condiţii pe justiţie, etc. Care este nivelul nostru de pregătire”, s-a interesat şi deputatul neafiliat Iurie Leancă, liderul PPEM.

„Care este scopul acestui buget? Pentru a acoperi acolo o gaură, în altă parte o gaură, dar care sunt efectele în urma acestor cheltuieli. E plictisitor să tot daţi vina pe instabilitatea politică. Asupra sectorului economic, agricol? Cum a influenţat? Aici sunt chestiuni obiective”, a intervenit şi comunistul Oleg Reidman.

„Este un buget de depăşire a crizei din cauza instabilităţii politice. Aş fi bucuros să propun un buget care are multe finanţe pentru dezvoltarea economic, care ar produce creştere economică. Din păcate, resursele sunt foarte restrânse. Este o problemă pentru că în ultimii ani au fost puţine reforme structurale care ar putea să ne permită să avem dezvoltare economică. Sper că după ce vom depăşi criza să schimbăm acest trend”, a menţionat Octavian Armaşu.

Bugetul de stat pentru 2016 va avea venituri de 31,3 miliarde de lei şi cheltuieli de 35,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar este estimat la 4,2 miliarde de lei, cu 2,8 la sută mai mult faţă de anul trecut. 

Deficitul bugetar pentru anul 2016 ar putea ajunge la 3,2% din PIB, faţă de 2,3% în 2015. Principalele surse de finanţare a deficitului bugetar pe care mizează autorităţile sunt privatizările - circa 300 de milioane de lei, valorile mobiliare de stat - 200 de milioane de lei şi împrumuturi externe - circa 6,7 miliarde de lei.

Veniturile bugetului pentru acest an depind substanţial de sursele externe - peste 21% din venituri. În aceste condiţii, chiar dacă nu toate sumele sunt condiţionate de acordul cu FMI, stabilitatea bugetară pentru anul 2016 fără acordul cu FMI constituie un risc considerabil, spun experţii economici.

În 2016, veniturile bugetului vor fi mai mari cu 11 la sută în raport cu anul trecut. Acestea vor fi încasate din impozite şi taxe – 26 de miliarde de lei, venituri nefiscale dar şi din granturi externe – 3,6 miliarde de lei. Pentru anul 2016, principalul donator va fi Comisia Europeană, din contul căreia vor fi valorificate mijloace financiare în sumă totală de 2,7 miliarde de lei.

Cheltuielile Bugetului de stat pentru 2016 vor fi mai mari cu peste 17 la sută faţă de cele din anul trecut. În structura cheltuielilor predomină cheltuielile pentru învăţământ – 24,7%, protecţie socială – 18%, serviciile de stat cu destinaţie generală – 16% şi serviciile în domeniul economiei – 15,8%.

Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli este planificat în sumă de 900 de mii de lei, dintre care 387 de mii de lei din contul Programului de suport bugetar ENPARD al Comisiei Europene.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.