„Se discută foarte mult ce e de făcut cu cele 13,7 miliarde de lei, cum rezolvăm problema acestei datorii. Achitarea acestei datorii din contul contribuabililor nu este o soluţie etică faţă de sectorul real al economiei. Din sectorul bancar a plecat un miliard. Fără precedent, BNM cu garanţia Guvernului a finanţat necondiţionat sectorul bancar care este ineficient. Acum alţii, adică contribuabilii, trebuie să achite cele 13,7 miliarde de lei. Din punct de vedere macroeconomic, achitarea acestei datorii colectate şi transferarea către BNM de fapt anulează aceşti bani. Asta înseamnă că se reduce masa monetară. Deci pe lângă politica monetară de austeritate dusă de BNM, achitarea acestei datorii va duce la creşterea austerităţii respective”, a declarat expertul Sergiu Gaibu.

„În baza acestor bani poate fi creat un fond de dezvoltare. Prin acest fond va fi soluţionată problema eticii din politica dusă de stat în sectorul economic. În acelaşi timp va crea în RM o sursă de bani lungi, care poate fi gestionată printr-o guvernanţă largă pentru a finanţa anume sectoarele strategice ale economiei şi a acorda credite investiţionale. Utilizarea acestor bani ar putea crea 50 de mii de locuri de muncă. Totodată acest fond ar putea fi utilizat pentru acordarea unor credite sociale, aşa cum se practică în toată lumea. Asta ar duce la reducerea sărăciei şi la îmbunătăţirea situaţiei financiare a familiilor”, a adăugat Sergiu Gaibu.

Amintim că Banca Naţională a semnat cu Ministerul Finanţelor un Memorandum prin care, începând cu 1 aprilie, urmează să fie emise obligaţiuni de stat pentru a rambursa suma de 13,7 miliarde de lei, rămasă restantă după dispariţia miliardului şi lichidarea Băncii de Economii, Unibank şi a Băncii Sociale. Potrivit unor surse din sistemul bancar, citate de Mold-Street, durata de rambursare va fi de până la 25 de ani.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.