În schimb, guvernarea RM ameţeşte oamenii cu acţiuni pe hârtie, de suprafaţă, imită lupta cu corupţia şi nu mişcă un deget ca să evite un nou jaf din sistemul bancar şi spălările masive de bani, totul pentru a primi banii promişi de România. Sunt concluziile unui raport de evaluare a îndeplinirii de către autorităţile de la Chişinău a condiţiilor formulate de Guvernul României pentru acordarea primei tranşe de 60 milioane de euro din creditul rambursabil de 150 de milioane de euro. 

„Pretinsa executare a celor şapte acţiuni este una formală şi nu a produs efectele reale, atât de aşteptate de societatea moldovenească. Finanţarea externă trebuie acordată doar în condiţiile îndeplinirii tuturor angajamentelor. Guvernarea reuşeşte să „ameţească” oamenii, prezentând doar acţiuni pe hârtie, pentru că vor să obţină bani care să-i menţină la putere şi nu vor sa pornească transformările de substanţă care ar duce la demontarea sistemului care îi susţine. Pornind de la gradul scăzut de implementare, considerăm că este raţional să se insiste pe îndeplinirea tuturor condiţiilor din Foaia de parcurs până la debursarea primei tranşe”, se spune în raportul prezentat astăzi de Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate.

Potrivit Maiei Sandu, cele mai puţine realizări au fost obţinute la subiectul stabilirii unui dialog sincer cu societatea civilă. „Guvernarea a rupt orice relaţie cu societatea, lăsându-i acesteia din urmă doar forme disperate de a atrage atenţia asupra situaţiei grave în care se află. Mimând comunicarea, puterea preia aleatoriu cerinţele societăţii şi opoziţiei, adoptându-le formal. Spre exemplu, modificările la Codul audiovizualului, faimoasă iniţiativă legislativă „Big Brother”, modificările la Codul electoral au fost aprobate în pripă, fără să fie propuse pentru dezbateri publice serioase, şi au stârnit discuţii aprinse despre adevăratele scopuri ale acestor iniţiative”, a declarat preşedinta PAS.

„Guvernatorul Băncii Naţionale a fost numit în cadrul unui concurs deschis, dar participarea în comisia de selectare a unor persoane controlate politic şi fără cunoştinţe temeinice în domeniu a ştirbit din credibilitate. BNM în continuare nu are organisme funcţionale, iar auditul la cele trei bănci cu supraveghere specială din partea BNM a fost realizat cu mare întârziere. Guvernarea nu a reuşit să ajungă la un acord cu FMI, dar o misiune cu mandat de iniţiere a negocierilor este aşteptată la începutul lunii iulie”, se mai spune în raport.

Eforturile de asigurare a cadrului legal şi instituţional pentru combaterea corupţiei au fost şi ele modeste, susţine Maia Sandu. 

„Lupta cu corupţia este imitată prin aplicarea selectivă, tendenţioasă şi politizată a instrumentelor şi pârghiilor unui stat cu instituţii captive. Cea mai concludentă dovadă a incapacităţii şi, mai ales, a lipsei de voinţă din partea autorităţilor de a declanşa o luptă veritabilă împotriva corupţiei este lipsa oricăror progrese în investigarea furtului bancar. În pofida impactului dramatic pe care îl are furtul bancar asupra societăţii, autorităţile nu se grăbesc să lichideze lacunele legislative. Or, lichidarea acestora e menită să nu permită repetarea situaţiilor similare şi să facă imposibile spălările de bani din sistemul bancar. Decizii importante care ar conduce la însănătoşirea sistemului bancar nu pot fi luate fără numirea în funcţie a membrilor organelor de conducere a BNM”, a declarat Sandu.

Cât priveşte asigurarea transparenţei finanţării partidelor, Maia Sandu afirmă că rezultatele sunt sub orice critică. 

„Pe pagina CEC sunt publicate rapoartele financiare ale partidelor pentru anul 2015. Spre exemplu, cele două partide cu cele mai mari bugete în 2015, PD şi PSRM (cu 29 de mil. de lei şi 27 de mil. de lei), îşi asigură finanţarea într-un mod foarte diferit. Membrii PD nu au achitat niciun leu pentru cotizaţii pe tot parcursul anului 2015, în acelaşi timp, donaţiile de la membri constituind sursa principală de finanţare. Pe pagina web a partidului nu există nicio informaţie care să clarifice originea acestor donaţii şi mărimea lor per donator. Pe de altă parte, membrii PSRM au plătit cotizaţii de mii de lei pe persoană, lucru greu de crezut în mediul autohton în care cultura achitării cotizaţiilor de membru este aproape inexistentă. Contrar legislaţiei, în cazul mai multor partide, în statut nu este reglementată mărimea cotizaţiilor. Valoarea donaţiilor indicate de unele partide este foarte mare, ca, de altfel, şi sumele cheltuite în campania electorală. Este evident că CEC nu verifică veridicitatea acestor rapoarte”, a mai spus Maia Sandu.

„Asigurarea libertăţii mass-media este un subiect la care guvernarea nu poate pretinde nicio realizare. Modificările la Codul Audiovizualului, aprobate în lipsa oricărei dezbateri publice, nu au rezolvat problema concentrării media. Acesta este un exemplu clasic când guvernarea a bifat o condiţie legislativă, fără să-şi propună să rezolve problema semnalizată de societatea civilă şi de comunitatea internaţională. Concentrarea de piaţă rămâne excesivă, iar presa liberă activează în condiţii tot mai dificile inclusiv din cauze economice, guvernarea descurajând prin orice metode cumpărarea de spaţiu pentru publicitate de către business de la instituţiile media necontrolate de aceasta”, a continuat liderul PAS.

Un alt subiect tabu, la fel ca miliardul furat, este şi subiectul intermediarilor de pe piaţa energetică. „Sporirea transparenţei şi condiţiilor investiţionale în sectorul energetic este un alt angajament al autorităţilor care rămâne doar pe hârtie. Guvernarea nu a întreprins acţiuni credibile pentru demontarea schemelor frauduloase de achiziţie a energiei şi eliminarea corupţiei din sector, iar costurile înalte la energie sărăcesc în continuare populaţia”, se mai spune în raport.

„Aprecierea noastră este că, în loc de a înregistra rezultate reale şi viabile, guvernarea bifează birocratic reforme ce nu vor produce rezultate reale. Suntem siguri că nu aceasta a fost intenţia scrisorii trimise oficial de Guvernul României”, a conchis Maia Sandu.

Vedeţi mai jos raportul în care sunt analizate detaliat (ne)realizările guvernării la condiţiile înaintate de România: