Grupul de lucru a fost creat pe 12 august 2013 printr-o ordonanţă a fostului premier Iurie Leancă, în urma unei solicitări secrete a PG. Din comisia secretă au făcut parte experţi ai Băncii Naţionale, CNA, SIS, CNPF, reprezentanţi de la Ministerul Economiei, Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei.
Întrebat de News Maker dacă a ştiut în 2013 despre problemele băncii, Iurie Leancă a declarat că, la preluarea mandatului, predecesorul său, liderul PLDM, Vladimir Filat, i-a spus că, la o serie de bănci, în special la BEM, „situaţia e foarte proastă”.
„Au fost date o mulţime de credite neperformante, lichiditatea era foarte scăzută. A fost decizia Parlamentului care a recomandat trei scenarii pentru a ieşi din această situaţie. Înainte de aceasta s-a încercat alocarea a 200 de milioane de lei, dar decizia a fost blocată în comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe. Deja atunci era clar că situaţia e proastă. Dar, am început să mă ocup de această chestiune în decembrie 2013”, a declarat Iurie Leancă.
Materialele analizate de News Maker dovedesc că BNM şi CNA au ştiut despre retragerile de capital dintr-o serie de bănci din ţară încă din noiembrie 2013. Conducerea acestor instituţii nici nu a ascuns de fapt acest lucru.
„Am ştiut iniţial despre aceste informaţii (prezentate mai târziu în raportul Kroll) şi chiar mai mult. Dar am avut o problemă în comunicarea informaţiilor”, a declarat, în mai 2015, şeful CNA, Viorel Chetraru, în cadrul audierilor parlamentare.
În 2013, despre problemele de la BEM a vorbit în Parlament şi fostul guvernator BNM, Dorin Drăguţanu. El a declarat că BEM riscă să piardă licenţa din cauza problemelor de capitalizare, iar guvernul trebuie să ia măsuri urgente pentru a sprijini banca. La acel moment, capitalul normativ total al băncii a scăzut la 129 de milioane de lei, în timp ce minimul necesar era de 200 de milioane de lei. Preşedintele BNM a subliniat faptul că problemele sunt cauzate de managementul iresponsabil şi emiterea creditelor neperformante.
Fostul ministru al Economiei, Stephane Bride, de asemenea, a spus că problemele BEM au fost cunoscute cu mult înainte de „furtul secolului”. Potrivit lui, în 2012 deja se ştia despre aceasta, fapt confirmat de compania de audit Grant Thornton.
În unul dintre rapoarte, un fost angajat al organelor de stat descrie schema prin care s-a făcut emisia suplimentară de acţiuni la BEM. Amintim că atunci cota statului în BEM a scăzut de la 56% la 33%. Cedarea cotei statului era explicată de autorităţi prin faptul că noul investitor este obligat să investească în bancă 1 miliard de lei, dintre care 80 de milioane de lei – o emisie suplimentară, 600 de milioane de euro - creditul şi 300 milioane - sub forma unei răscumpărări a creditelor neperformante.
„Totul a început cu o emisie suplimentară închisă de acţiuni de 80,5 milioane de lei, care a fost efectuată în august 2013. Decizia a fost luată după răspunsul Băncii Naţionale şi al Ministerului Finanţelor, care au remarcat situaţia dificilă şi incapacitatea statului de a interveni financiar, în scopul de a creşte capitalul autorizat din surse proprii. Reprezentanţii statului în Consiliul de administraţie au votat pentru o nouă emisiune de acţiuni fără participarea statului, dar păstrând o miză de blocare, ştiind iniţial caracterul suspect al tranzacţiei”, se spune în raport.
Documentul precizează că semnatari la emisia suplimentară de acţiuni erau companii asociate cu omul de afaceri Ilan Shor. Este vorba de firmele moldoveneşti Sisteme Informaţionale Integrate (55,7 milioane lei), Klassica Asigurări (2,2 milioane lei), Calteco-Prim (3,7 milioane lei), Vladex Grup (3,8 milioane de lei), British Tintel Project LTD ( 3 milioane de lei), Carmondean Development Limited (4 milioane de lei), Wall Trend Limited (3,5 milioane lei), precum şi compania rusească Garant Grupul rus (3,7 milioane lei).
„După verificarea informaţiilor şi a documentelor cu privire la această emisie de acţiuni, am constatat că tranzacţia de către un grup cu interese dubioase de fapt nu a avut loc şi că prin intermediul unor sisteme complicate, ele au fost plătite prin activele Băncii de Economii”, se spune în unul dintre rapoartele funcţionarului public.
La două luni după emisia suplimentară, la BEM, Banca Socială şi Unibank, au început să desfăşoare în mod activ plasamente interbancare, care s-au ridicat la 3,9 miliarde de euro în noiembrie 2013.
„Unibank a plasat 98,9% din capitalul social, Banca de Economii - 95,3%, iar Banca Social - 84% în Rusia. În timpul supravegherii activităţilor la BEM, s-a constatat că aceste bănci au transferat în ultima zi a fiecărei luni, numerar, de pe conturile corespondente în Unibank, Banca Socială, Comerţbank, Gazprombank, Alef-Bank, Metrobank, pe conturile overnight”, se spune în documentele citate de News Maker.
Ele dovedesc faptul că, în 2013, toate instituţiile de stat au fost informate că „68% din sistemul financiar-bancar este controlat de anumite cercuri aflate sub protecţia persoanelor influente din guvern”. „Sub supraveghere au fost bănci sistemice, cum ar fi Moldova Agroindbank, Victoriabank, Moldindconbank, Banca de Economii, dar şi bănci mici precum Unibank, Banca Socială şi Comerţbank”, a declarat sursa citată de News Maker.
„Scurgerea fondurilor a fost realizată printr-o varietate de instrumente financiare. Analiza creditelor din sectorul bancar a arătat că mai multe societăţi care lucrează în complicitate au primit sume substanţiale de bani în calitate de împrumuturi. Este vorba despre două grupuri de societăţi – unul al lui Ilan Shor şi altul al lui Veaceslav Platon”, se mai spune în documente.
Grup Ilan Shor e format din 140 de companii înregistrate pe numele unor antreprenori sau fotbalişti ai clubului de fotbal "Milsami". La 1 noiembrie, în 2013, adică la două luni după ce cota statului în BEM a scăzut, "grupul Shor" a primit credite de la BEM în sumă de 3 miliarde de lei. Garanţiile pentru împrumuturi a fost suspecte - cesiune, titluri de creanţă, acţiuni ale altor bănci, depozite bancare şi aşa mai departe.
„Grupul Platon", format din 26 de companii, a primit credite în valoare de 1,2 miliarde de lei, iar acestea au fost garantate cu aceleaşi instrumente dubioase.
Conform materialelor, despre toate aceste încălcări, în februarie 2014, a fost informat preşedintele Nicolae Timofti, prim-ministrul Iurie Leancă, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Alexei Barbăneagră, speakerul Igor Corman, preşedintele comisiei parlamentare pentru securitate naţională, Ion Butmalai, procurorul general Corneliu Gurin şi şeful grupului de lucru Alexandru Nichita.
În situaţia în care încălcările şi tranzacţiile suspecte au fost aduse la cunoştinţa tuturor instituţiilor de stat, autorizate să ia decizii, întrebarea principală rămâne: de ce statul nu a făcut nimic pentru a opri la timp acţiunile ilegale, conchide News Maker.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
