Şi pentru ca paradoxul economic moldovenesc să fie şi mai mare, din structura PIB-ului pe anul trecut desprindem că activităţile financiare şi de asigurare au avut o contribuţie pozitivă la creşterea economică cu 0,9 puncte procentuale. Astfel, chiar dacă am avut frauda din sectorul bancar, activităţile financiare au avut în anul 2015 un impact pozitiv asupra economiei. Iar după cum vom vedea în continuare, băncile chiar au reuşit o majorare substanţială a profitului.
Într-un interviu pentru Newsmaker , fostul Guvernator al Băncii Naţionale şi actualul Preşedinte al Moldindconbank, Leonid Talmaci afirma că cea mai mare provocare pentru sector constă în  ponderea creditelor neperformante, care va creşte în acest an, iar „acest lucru se va întâmpla din cauza indicatorilor macroeconomici dezechilibraţi, a bugetului ţării, a remiterilor şi sistării finanţării din partea partenerilor externi, mai ales a FMI. Aceşti factori lasă o amprentă asupra băncilor şi a economiei care constituie un tot întreg”. Şi deşi fostul Guvernator menţiona că băncile şi economia reală constituie un tot întreg, asta nu a împiedicat băncile moldoveneşti să raporteze profituri considerabile şi în creştere în plină criză. Întrebarea care rezultă de la sine este care totuşi au fost sursele generatoare de profituri pentru bănci.
 
Profitul băncilor a crescut cu 55%
 
Astfel, cele 11 bănci din sector au reuşit în anul 2015 o majorare a profitului agregat cu 55% până la valoarea de 1.44 miliarde lei. Dacă pe partea de cheltuieli evoluţiile nu au fost extrem de spectaculoase, cea mai semnificativă creştere survenind în dreptul Cheltuielilor aferente dobânzilor (+25,7%), urmare a majorării dobânzilor la depozitele atrase, partea cu sursele de venituri ale băncilor relevă evoluţii mult mai interesante.
 
 

Rezultatele aferente primului trimestru arată că băncile autohtone au reuşit menţinerea nivelului de profitabilitate de anul trecut, însă cu un “motor” de creştere diferit. Dacă anul trecut profitul bancar a fost realizat sub amprenta deprecierii monedei naţionale şi volatilităţii sporite a ratei de schimb, în primul trimestru a prins contur semnificativ un alt centru de profit – veniturile din Valorile Mobiliare de Stat (VMS).

Creditarea economiei în aşteptare
 
În asemenea condiţii, băncile au pus pe „hold” activitatea de creditare până la vremuri mai bune, neavând presiunea stringentă a generării de profituri. De altfel, profitul consolidat al celor 11 bănci din primele 3 luni ale anului curent depăşeşte rezultate din perioada similară a anului trecut cu 4.4% atingând valoarea de 473.1 milioane lei.
 
 
Atât în anul 2015 (+26.8%), cât şi primul trimestru (+34.6%) cele 11 bănci rămase în sector au raportat creşteri aferente veniturilor din dobânzile obţinute din activitatea de creditare. Totuşi, acest rezultat aparent pozitiv se explică în primul rând prin preluarea portofoliilor de credite bune de la cele 3 bănci aflate în proces de lichidare (BEM, Banca Socială şi Unibank).
 
Or, dacă pentru perioadele precedente luăm în calcul şi veniturile din procesul de creditare obţinute de aceste bănci, atunci remarcăm descreşteri a veniturilor. Alte surse de creştere a veniturilor din creditare au fost legate de scumpirea creditelor noi acordate şi ajustarea dobânzilor la cele existente, precum şi creşterea ratelor lunare pentru clienţii care au contractate credite în valută rambursate în lei.
 
Or, după ce în anul 2014 rata medie anuală la creditele acordate în lei pe sector a atins un minim istoric de  10.6%, înăsprirea bruscă a politicii monetare din 2015 a dus la un salt al mediei anuale la credite cu 3.5 puncte procentuale până la 14.1%.
 
Totodată, în primul trimestru din 2016 volumul creditelor noi acordate a continuat tendinţa de scădere manifestată pe parcursul anului trecut, reducându-se cu 14.0% până la 5.15 miliarde lei.

Citeşte continuarea pe mold-street.com