Declaraţiile aparţin directorului Departamentului Anticorupţie şi Securitate Economică din cadrul Ministerului de Interne de la Moscova, Andrei Kurnosenko.
 
„În 2015 au fost înregistrate aproape 23 de mii de infracţiuni legate de aşa-numitele platforme pentru retragerea ilegală de fonduri în străinătate. În special, au fost găsit dovezi de retrageri în străinătate în valoare de peste 700 de miliarde de ruble (10,6 miliarde dolari) după schema prin care au fost scoşi bani din Rusia în Moldova, apoi mai departe în off-shore”, a declarat oficialul rus, citat de Tass.
 
Kurnosenko a subliniat că este vorba despre infracţiuni grave care implică mai mult de 10 bănci şi 20 de companii off-shore.
 
Precizăm că, în 2014, şeful Serviciului pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului din cadrul CNA, Vasile Şarco, a declarat pentru News Maker că schema prin care au fost spălaţi banii din Rusia a fost blocată.
 
Potrivit unei investigaţii RISE Moldova, în perioada 2010-2014 organizaţii criminale şi politicieni corupţi din Rusia au transferat 20 de miliarde de dolari din fonduri murdare în cadrul unui circuit global de spălare de bani.

În schemă a fost implicat un văr de-al lui Vladimir Putin, ofiţeri FSB, firme ruseşti, companii off-shore şi interpuşi sau aşa-zişi agenţi proxy. Procesul a fost „legalizat” prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova, despre care experţii spun că este controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Ulterior, banii spălaţi au fost răspândiţi în toată Europa.

Printre băncile ruseşti implicate, dar care sunt active, se numără Mosoblbank, Baltika, Soveţkii, Morskoi, Tempbank, Strateghia, Okskii, Smart-Bank, Kreditinvest. Au rămas fără licenţă Rosiiskii Kredit, Transportnîi, Zapadnîi, Mast-Bank, Antal, Ruskii Zemelinîi Bank, Taurus, Rubliovskii, Evropeiskii Express, Interkapitalbank.

O tranzacţie tipică în schema rusească de spălare de bani începea, de regulă, cu două companii off-shore, de multe ori cu sediul în Marea Britanie, şi cu adevăraţii lor proprietari ascunşi în zonele off-shore, numite şi paradise fiscale. Companiile semnau contracte false de împrumut, pe sume uriaşe, de la 100 până la 800 de milioane de dolari. De fiecare dată, datoriile erau garantate de companii din Federaţia Rusă, conduse, în majoritatea cazurilor, de cetăţeni moldoveni, infiltraţi pentru a asigura accesul în instanţele judecătoreşti din Republica Moldova. În total au fost implicate 90 de companii ruseşti.

Următorul pas pentru compania „debitoare” era de a refuza să ramburseze datoria companiei „creditoare”, transferând-o pe seama companiilor ruseşti care au garantat împrumutul. „Creditorul” înainta o cerere în instanţa de judecată din Republica Moldova, unde un judecător emitea o decizie care obliga firma rusească să stingă datoria. Astfel, firma din Rusia obţinea temeiul legal pentru a transfera banii pe contul executorului judecătoresc, deschis la „Moldindconbank”, o instituţie financiară conectată la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Moldova. Ulterior, executorul transfera sumele pe contul companiei „creditoare”, în banca letonă Trasta Komercbanka.

În „spălătoria rusească” au fost implicaţi peste 20 de magistraţi de la 15 instanţe de judecată din Republica Moldova, care, în perioada 2010-2014, la solicitarea unui lanţ de companii off-shore, au emis peste 50 de ordonanţe judecătoreşti privind încasarea unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari.

La nivel internaţional, imaginea Republicii Moldova a fost grav afectată, fiind asociată cu o ţară în care reprezentanţii lumii criminale se simt confortabil şi pot să-şi spele banii obţinuţi pe căi ilegale. Experţii de la Chişinău consideră că implementarea „spălătoriei ruseşti” a fost posibilă în Republica Moldova în condiţiile în care sistemul judecătoresc şi instituţiile de drept sunt controlate politic. Or, anume CNA şi PG, instituţii responsabile direct de prevenirea spălării banilor, au fost partajate PD, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, beneficiarul final al atacurilor raider de la mai multe bănci în perioada 2011-2012, potrivit Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra.

Într-un memoriu publicat încă în 2014, avocatul Andrei Năstase a atenţionat că în perioada actualei guvernări (2010-2014), spălările de bani din Rusia şi atacurile raider au luat o amploare înspăimântătoare: atacurile raider au cuprins 80% din sectorul bancar şi de asigurări al Republicii Moldova, iar spălările de bani din Rusia, sesizate de instituţiile americane şi europene încă din 2009, au ajuns la zeci de miliarde de dolari. Avocatul Andrei Năstase a demonstrat că ambele tehnologii criminale folosesc acelaşi grup de judecători corupţi, sunt săvârşite prin aceleaşi metode şi tertipuri şi au aceiaşi beneficiari.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.