Potrivit experţilor, indicatorul de convergenţă, care calculează gradul de apropiere dintre cele două economii, a scăzut la 95,1% în primul trimestru din acest an, cu aproape două puncte procentuale mai puţin decât în ultimul trimestru din 2015.

Principalele cauze ale procesului de distanţare structurală dintre ambele economii sunt legate de problemele cu care se confruntă firmele şi populaţia din regiunea transnistreană, situaţia cărora se înrăutăţeşte cu ritmuri mai mari comparativ cu dreapta Nistrului.

În particular, creşterea incertitudinii economice din regiune a determinat reducerea activităţii investiţionale, prim prisma diminuării creării de capital cu circa 15%, în timp ce în dreapta Nistrului scăderea acestui indicator a fost de trei ori mai mică.

În cazul comerţului exterior, regrese s-au înregistrat în ambele cazuri, însă importul a scăzut mai tare în regiunea transnistreană, din cauza reducerii dramatice a veniturilor populaţiei.

Deşi ambele economii se confruntă cu grave probleme economice şi sociale, economia din stânga Nistrului practic nu dispune de mecanisme de redresare în cazul şocurilor economice. 

Dacă în dreapta Nistrului şocul economic a fost amortizat de regimul flotant al ratei de schimb (depreciere de 25% în 2015), în stânga Nistrului situaţia economică a fost agravată de fixarea administrativă a „cursului de schimb al rublei transnistrene” la dolarul SUA, precum şi de dependenţa de anumite sectoare industriale.

În rezultat, în 2015, economia transnistreană s-a contractat cu peste 20 la sută, în timp ce economia din dreapta Nistrului – cu 0,5%.

„Măsurile administrative nu vor soluţiona problema fundamentală – competitivitatea joasă şi aflată în scădere continuă. Prin urmare, soluţia ţine de deprecierea graduală a „rublei” în paralel cu ameliorarea climatului de afaceri, sporirea investiţiilor în infrastructură şi implementarea măsurilor de bază privind implementarea prevederilor economice ale Acordului de Asociere cu UE”, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupuşor.

Astfel, una din cele mai importante decizii pe care autorităţile separatiste din regiune urmează să adopte în 2016 ţine de dilema dintre deprecierea „rublei transnistrene” şi creşterea interdicţiilor pentru procurare sau export de valută.

Potrivit experţilor, în contextul în care rezervele valutare în regiune, circa 11-12 milioane de dolari, nu sunt suficiente nici pentru a acoperi o singură săptămână de importuri, iar cererea de valută în regiune depăşeşte de câteva ori oferta de valută, menţinerea „cursului rublei transnistrene” faţă de dolarul SUA devine imposibilă, ducând astfel la apariţia „pieţei negre de valută” şi cauzând pierderi majore pentru exportatori.