Ministerul Economiei anunţa marţi una din cele mai reuşite runde de privatizare din ultimii ani. În cadrul acesteia, prima din acest an, au fost vândute şapte bunuri din proprietatea statului la un preţ total de 312 milioane de lei.
Runda desfăşurată din februarie până săptămâna trecută a cuprins o licitaţie la Bursa de Valori, care s-a produs săptămâna trecută, o licitaţie de tip olandez, organizată de Agenţia Proprietăţii Publice din cadrul Ministerului Economiei şi un concurs comercial. Rezultatele au fost peste aşteptări dat fiind faptul că în bugetul pentru acest an se estima acumularea a cel mult 220 milioane de lei din privatizare.
Spre comparaţie, anul trecut, statul a acumulat în urma a două runde de privatizare doar 36,7 milioane lei, de şase ori mai puţin decât se planificase iniţial. Iată că rezultatele primei runde din acest an s-au dovedit de 8,5 ori mai productive decât cele din întregul an 2015.
„Recolta” bogată din acest an se datorează în cea mai mare parte scoaterii la mezat a părţii statului în magazinul universal central din Chişinău deţinut de Societatea pe Acţiuni UNIC. Pachetul de acţiuni în mărime de 85,45% a fost scos la licitaţiile de la bursă după o pauză de opt ani. Ultima dată acesta a figurat în lista proprietăţilor scoase la mezat în anul 2008, preţul de start al unei acţiuni fiind atunci de 6700 lei. Însă, nefiind vândut şi sub presiunea opiniei publice, atunci el a fost exclus din listă şi abia acum, peste opt ani, a fost iarăşi scos la mezat. De data aceasta însă, la un preţ mult mai mic, de 3700 lei acţiunea. Astfel, preţul întregului pachet a fost redus de la 456,76 milioane lei la 252 milioane, adică cu circa 205 milioane lei.
Statul califică această vânzare drept o mare reuşită, mai ales că a primit o sumă considerabilă de bani cu care va completa bugetul într-un moment extrem de dificil pentru finanţele publice, lipsite de suportul creditelor şi granturilor europene.
Totuşi apar mai multe întrebări privind runda respectivă de privatizare, în special faţă de înstrăinarea pachetului de acţiuni al magazinului UNIC. În primul rând, deşi proprietatea pare destul de atractivă, iar preţul destul de accesibil, a existat un singur cumpărător şi, astfel, pachetul de acţiuni a fost vândut la preţul de start. Este vorba despre 11 milioane de euro.
Cât de reuşită este tranzacţia pentru stat?
De multă vreme profilul SA UNIC nu mai este comerţul cu amănuntul, ca în perioada sovietică, ci darea în arendă a spaţiilor comerciale. Din această activitate, potrivit raportului financiar pentru anul 2014, societatea, la o valoare a activelor de 110 milioane de lei obţinea un profit în mărime de 7,84 milioane de lei, fiind achitate dividende de 3,54 milioane.
Potrivit unor informaţii din interior, arenda unui metru pătrat de spaţiu comercial în UNIC ajungea şi la 950 de lei pe lună. Dacă ne orientăm după situaţia de pe piaţa închirierii spaţiilor comerciale, în această zonă arenda oscilează între 25 şi 40 de euro pentru un metru pătrat, potrivit datelor Bursei Imobiliare Lara. Şi dacă luăm în calcul faptul că magazinul are 27 mii de metri pătraţi de spaţii utile, adică destinate arendei, pornind de la cel mai mic preţ din zonă, de 25 de euro pe metru pătrat, conchidem că veniturile din arendă doar pentru o lună ale centrului comercial ar fi trebuit să ajungă la 675 mii de euro sau circa 15 milioane de lei. Adică aproape de două ori mai mari decât profitul raportat de societate pentru anul trecut. Chiar şi cu cheltuielile aferente întreţinerii şi administrării, profitul raportat în 2014 a fost cu mult sub potenţial.
Spre comparaţie, Societatea pe Acţiuni Gemeni, care administrează centrul comercial cu acelaşi nume de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare cu Puşkin, fiind de două ori mai mică decât UNIC după valoarea activelor, obţinea în acelaşi an un profit de 39,4 milioane de lei şi achita dividende de 39,22 milioane de lei.De fapt, administrarea proastă de către stat a activelor aflate în gestiunea sa este principalul argument în favoarea privatizării enunţat de către autorităţi.
Jurnal.md
