O firmă denumită Azolux, care, potrivit publicaţiei "Economist", s-a împrumutat, timp de patru ani, cu 2 milioane şi jumătate de dolari şi aproape 50 de milioane de lei, s-a adresat în instanţa de judecată pentru a nu plăti dobândă şi a anula gajul. Cazul a ajuns în vizorul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii. 

În perioada 6 iunie 2010 – 10 aprilie 2014, Azolux a contractat de la Banca Socială nouă credite în valoare de 2 milioane 564 de mii de dolari şi 47 milioane 550 de mii de lei, iar acestea au fost asigurate cu şase acorduri de gaj, potrivit publicaţiei Economist, care face trimitere la documentele semnate de agentul economic şi instituţia financiar-bancară.

La 13 octombrie 2015, datoria Azolux faţă de Banca Socială pentru aceste credite era de un milion 745 de mii de dolari şi 36 de milioane 400 de mii de lei. În plus, restanţele la achitarea dobânzilor erau de 159 de mii de dolari şi 4 milioane 240 de mii de lei. În total, este vorba despre 95 de milioane 370 de mii de lei. Dacă îşi va încasa banca datoria şi profitul, depinde de instanţele de judecată, deoarece firma a solicitat anularea unora dintre credite, dar şi a contractelor de gaj.

În cazul a trei dintre cele nouă împrumuturi, există o decizie a Curţii de Apel care a absolvit compania Azolux de obligativitatea de a rambursa Băncii Sociale dobânzile. Altfel spus, instanţa a obligat banca să accepte că Azolux s-a folosit pe gratis timp de aproape şase ani de mijloacele instituţiei.

Totodată, prima instanţă a anulat contractele de gaj, astfel încât firma nu mai riscă nimic dacă nu restituie nici banii datoraţi fără a fi calculate dobânzi, pentru că banca nu mai poate pretinde la confiscarea proprietăţilor gajate. Argumentul invocat de firmă este faptul că acordurile de credit şi gaj semnate cu Banca Socială au fost întocmite cu încălcarea procedurilor.

Pe marginea acestui caz, guvernatorul Băncii Naţionale a sesizat Consiliului Superior al Magistraturii, invocând îngrijorări cu privire la soluţiile adoptate de instanţe. Inspecţia Judiciară a iniţiat verificări şi a propus ca subiectul să fie examinat cu uşile închise. Părerile au fost însă împărţite în rândul membrilor CSM.

Opt membri au votat pentru examinarea subiectului în şedinţă închisă, iar doi - pentru ca discuţiile să fie publice. După câteva minute de deliberări, însă, membrii CSM au decis să amâne dezbaterile până la pronunţarea unor decizii de judecată definitive.

Potrivit publicaţiei Economist, pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, Banca Naţională a sesizat şi Procuratura Generală şi Centrul Naţional Anticorupţie. Responsabilii din cadrul Serviciilor de presă din cele două instituţii nu au fost de găsit pentru a oferi detalii. Precizăm că Banca Socială este una din cele trei instituţii financiare implicate în furtul din sistemul bancar, aflate în prezent în proces de lichidare. Cele trei bănci au beneficiat de un credit de peste 14 miliarde de lei de la Banca Naţională, iar statul speră să recupereze o parte din sumă din vânzarea activelor instituţiilor.