Memorandumul prevede emisiunea de obligaţiuni de stat „în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiunilor derivate din Garanţiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 şi nr. 101 din 1 aprilie 2015 acordate Băncii Naţionale de către Ministerul Finanţelor pentru garantarea creditelor de urgenţă".

„Conform condiţiilor Memorandumului valorile mobiliare vor fi emise de către Ministerul Finanţelor la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, şi livrate BNM la data de 1 aprilie 2016, sau la o altă dată convenită de părţi, în volumul creditelor de urgenţă restante, cu rata efectivă a dobânzii de 5%", se precizează în raportul de audit.

Potrivit raportului de audit al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) realizat de compania Deloitte Audit SRL din România, pe 25 martie 2016 creditele de urgenţă restante constituiau suma de 13,57 miliarde de lei.

Potrivit Mold-Street, un calcul elementar relevă că o dobândă anuală de 5% la suma de 13,57 miliarde de lei, reprezintă circa 678 milioane de lei pe an. Aceasta fără a lua în calcul şi plata sumei de bază.

În acelaşi timp speranţe că din comercializarea activelor celor trei bănci vor fi recuperate sume importante sunt tot mai mici. Astfel de la începutul acestui an şi până pe 25 martie 2016 suma restantă s-a diminuat cu 122 milioane de lei, adică cu circa 1,44 milioane lei pe zi.

Dar degrabă nu va mai fi ce vinde şi recupera din activele celor trei bănci, iar preţul unor active este în scădere. Din raport se poate de aflat că de exemplu valoarea gajului depus de cele trei bănci la BNM ca asigurare a rambursării împrumuturilor era la 31 decembrie 2015 de 26,1 milioane lei, adică de peste 520 de ori mai mică decât suma restantă.

Problema de bază este cine va cumpăra aceste obligaţiuni de stat la o dobândă de 5% şi mai ales care este perioada de rambursare.

Surse din sistemul bancar spun că la o zi după semnarea Memorandumului, Ministrul Finanţelor i-a convocat într-o şedinţă informală pe toţi şefii băncilor din Moldova în cadrul cărora le-a prezentat prevederile documentului, inclusiv faptul că durata de rambursare va fi de 20-25 de ani, iar rata dobânzii de 5%.

La fel a fost expusă şi propunerea ca instituţiile financiare să "participe la cumpărarea de hârtii de valoare emise de Guvern" şi astfel să contribuie la rezolvarea problemei.

Bancherii nu s-au arătat încântaţi de "oferta" Ministerului şi Guvernului. Ba chiar unii şi-au exprimat revolta pentru faptul că autorităţile nu au fost în stare să prevină o asemenea fraudă şi nici să identifice vinovaţii şi săi pedepsească.

De notat că soluţia cu scadenţa de 20-25 de ani a fost formulată încă de fostul ministrul al Finanţelor Anatol Arapu. Astfel în toamna anului 2015 la o întrunire cu mediul de afaceri, Anatol Arapu menţiona dorinţa ministerului de a reflecta această sumă la o dobândă mică pe o perioadă cât mai lungă.

După cum recunoştea şi ministrul, acesta era un motiv de neînţelegere cu misiunea Fondului Monetar Internaţional, care îşi dorea un termen mult mai scurt pentru întoarcerea acestei sume şi în condiţii de piaţă.

Şeful Departamentului studii de piaţă şi cercetări de la Business Intelligent Services, Stanislav Madan, a declarat pentru Mold-Street că suma de 13,6 miliarde de lei va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toţi.

„Pe lângă prezentarea situaţiilor financiare de la BNM, care ilustrează în linii mari efectele înăspririi politicii monetare dusă de Banca Centrală prin scăderea cantităţii de bani aflate în circulaţie şi respectiv creşterea disponibilităţilor băncilor comerciale la BNM, Raportul de audit scoate în prim plan o nouă epopee din dosarul furtului de proporţii din sectorul bancar. Astfel, dacă de la sfârşitul anului 2014 şi până acum cetăţenii Republicii Moldova au plătit indirect notele de plată pentru Jaful Secolului prin prăbuşirea monedei naţionale, creşterea generală a preţurilor şi limitarea substanţială a accesului la finanţe prin scumpirea resurselor creditare, din acest an este planificat să plătim ca şi contribuabili în modul cel mai direct. Or, Memorandumul dintre BNM şi Ministerul Finanţelor prin care vor fi activate garanţiile acordate de Guvern prin emisiunea unor VMS în sumă de 13,6 miliarde lei transpune această sumă în contul datoriei de stat interne şi respectiv va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toţi", a declarat Stanislav Madan.

Anterior Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a confirmat că singura opţiune de a conferi un statut creditelor acordate de BNM celor trei bănci în cazul că acestea nu vor putea rambursa sumele primite, este transformarea acestor împrumuturi în datorie publică.

Raportul de audit scoate la iveală şi alte detalii curioase. Astfel în el se precizează că Garanţia de stat nr. 807 a fost acordată pe 17 noiembrie 2014, adică la patru zile de la Hotărârea de Guvern nr. 938 din 13 noiembrie 2014 „cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale”, care a fost secretizată şi publicată abia peste cinci luni.

Coincidenţă sau nu, dar în aceeaşi zi în care a fost semnată Hotărârea de Guvern pe 13 noiembrie 2014 s-a vândut pachetul de 38,2% de la Victoriabank către firma Insidown din Cipru.

Totodată începând cu a doua zi şi până pe 24 noiembrie 2014, patru bănci din Moldova (Victoriabank, Eurocreditbank, Moldindconbank şi Moldova-Agroindbank) au început să "pompeze" parcă la comandă sute de milioane de lei în Banca de Economii şi doar în câteva zile suma a urcat de la 193 de milioane de lei la 2,26 miliarde de lei.

Raportul Kroll arată elocvent cum s-a derulat operaţiunea şi care a fost contribuţia celor patru bănci la dispariţia miliardului. Astfel Victoriabank a contribuit cel mai tare, plasând la BEM circa 1,8 miliarde de lei. Celelalte trei au avut contribuţii mai mici: Moldindconbank şi Moldova-Agroindbank cu câte aproape 150 de milioane de lei, iar Eurocreditbank doar 20 de milioane de lei.

Riscul a fost minim, pentru că exista deja hotărârea Guvernului privind emiterea garanţiei şi respectiv după instituirea administrării speciale, băncile şi-au primit banii înapoi din fondurile BNM.

De notat că peste aproape cinci luni o decizie similară a fost semnată de premierul Chiril Gaburici suma prevăzută fiind de 5,34 miliarde de lei.

Fostul premier Iurie Leancă, care a semnat prima hotărâre (au contrasemnat vicepremierul Andrian Candu, ministrul Finanţelor Anatol Arapu şi ministrul Justiţiei Oleg Efrim ) susţine că decizia de a obliga BNM să acorde credite de urgenţă băncilor a fost una comună a liderilor Alianţei de la guvernare.

Întrebat când au început să fie discutate cele două opţiuni de redresare a situaţiei - lichidarea celor trei bănci sau capitalizarea lor, Iurie Leancă a spus în aprilie 2015 că tot timpul au existat discuţii pe marginea acestor posibilităţi. Totuşi, ca măcar una dintre ele să capete ponderea implementării era nevoie de o recomandare din partea experţilor străini şi a instituţiilor europene abilitate.

Un studiu realizat de Expert-Grup relevă că Guvernul practic a favorizat jaful de miliarde de la Banca de Economii, în special prin faptul că reprezentanţii săi în Consiliul de Administraţie nu participau la şedinţe. Potrivit calculelor Expert-Grup, în anii 2013-2014, reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi Ministerului Economiei nu au participat la 119 şedinţe ale Consiliului BEM.

Despre cât de anevoioasă poate fi recuperarea banilor vorbeşte elocvent cazul Investprivatbank, bancă ce a rămas fără licenţă pe 19 iunie 2009 şi care după aproape şapte ani, mai are de rambursat la Bugetul de Stat o restanţă de 362 de milioane de lei.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.