În anul 2008, prin intermediul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova în această clădire au fost investiţi peste 772.000 de lei. Conform documentelor oficiale, jumătate din aceşti bani (circa 316.000) au fost alocaţi pentru acoperiş, în timp ce restul sumei a fost utilizată pentru lucrări de tâmplărie. Autorităţile nu şi-au pus niciun semn de întrebare vizavi de necesitatea acestei investiţii chiar dacă la acel moment şcoala deja avea deficit de elevi, iar tendinţele demografice nu lăsau loc de perspective optimiste. Prima reorganizare a gimnaziului a avut loc la numai trei ani după terminarea lucrărilor, elevii din clasele V-IX fiind transferaţi în şcolile din oraşul Sângerei. Peste alţi doi ani şcoala s-a închis definitiv, moment în care pe liste figurau doar şase elevi. Dintre aceştia doi erau din sat, iar ceilalţi veneau la şcoală pe jos din satul vecin Lipovanca, localitate aflată la patru kilometri distanţă. În statele de personal erau indicaţi 3 angajaţi, niciunul dintre aceştia nu avea grad didactic. Pentru un elev de la Coada Iazului statul aloca anual 25.000 de lei, adică de trei ori mai mult decât în alte şcoli în care sunt câte 20-25 de copii în clasă.

Din cauza numărului mic de elevi şcoala se confrunta cu un deficit bugetar cronic, motiv din care direcţia de învăţământ din raion a insistat de nenumărate ori ca aceasta să fie închisă, ne spune Mihai Curciuc, şef adjunct la Direcţia raională Educaţie, Tineret şi Sport din Sângerei. Potrivit lui Curciuc, decizia nu era aprobată din cauza unui grup de consilieri raionali, unul dintre argumentele acestora fiind suma investiţiilor care s-au făcut în această instituţie. După ce şcoala a fost închisă, iar copiii au transferaţi la alte instituţii, în clădire a rămas să activeze grupa pregătitoare a grădiniţei din sat, unde sunt înscrişi doar 11 copii.

Investiţii nejustificate s-au făcut şi în fostul gimnaziu din satul Slobozia-Măgură. În anul 2008 prin intermediul FISM în această instituţie au fost alocaţi peste 653.000 de lei. Din aceşti bani a fost reparat acoperişul, reţelele electrice, sistema de încălzire, s-au făcut lucrări de tâmplărie, amenajări pe exterior. Totodată, a fost construit un bloc sanitar pentru copii. La numai câţiva ani după terminarea lucrărilor gimnaziul a fost închis. Motivul – numărul extrem de mic de elevi. Potrivit autorităţilor, acum în clădire activează şcoala primară, care utilizează doar două-trei încăperi. Celelalte spaţii, pentru reparaţia cărora s-au investit sute de mii de lei, au fost conservate.

Două milioane de lei pentru o şcoală cu 60 de elevi

Un alt proiect fără viitor în care s-au investit bani grei este şcoala din satul Bilicenii Noi, Sângerei. În această instituţie a fost construită o centrală termică pe bază de biomasă. Banii s-au alocat prin intermediul proiectului Energie şi Biomasă, iar costul total al proiectului se ridică la 75.200 de dolari la care se adaugă peste 190.000 de lei – în calitate de contribuţie a comunităţii. 

Conform datelor oficiale în gimnaziul învăţau la începutul anului curent de studii nu mai mult de 60 de elevi, iar autorităţile raionale au pus de mai multe ori problema reorganizării şcolii şi transferării elevilor şi profesorilor în şcoala din satul vecin - Mândreşti, aflat în aceeaşi comună.
Mihai Curciuc afirmă că direcţia raională de învăţământ s-a opus mereu proiectelor de investiţii în şcolile mici, dar că administraţiile locale nu au prea ţinut cont de recomandări. ”Noi am pledat de fiecare dată pentru ca investiţiile să se facă în şcoli care au un contingent de cel puţin 300 de elevi şi care vor putea funcţiona şi în următorii 10 ani. Numai aşa investiţii pot fi considerate eficiente”, susţine funcţionarul.

Investiţii fără rost s-au făcut şi la Soroca

În raionul Soroca una din trei instituţii de învăţământ are statut de şcoală mică, pe listele acestora figurând mai puţin de 100 de elevi. Chiar dacă unele şcoli erau situate la distanţa de numai doi-trei kilometri una de alta, reorganizarea acestora a fost tărăgănată mai mulţi ani în şir. Drept urmare, investiţiile s-au făcut neţinându-se cont de faptul că unele instituţii s-ar putea închide. 

La Soloneţ, Soroca, o şcoală modernizată ca la carte cu suportul Fondului de Investiţii Sociale s-a închis în anul 2012, deşi cu numai câţiva ani înainte pentru reparaţia ei s-au investit sute de mii de lei. În momentul când aceasta şi-a încetat activitatea aici învăţau mai puţin de 40 de elevi. Acum în câteva încăperi ale fostei şcoli activează grădiniţa din sat, celelalte spaţii fiind conservate.

Modernizări extrem de costisitoare s-au făcut şi gimnaziul din satul Iorjniţa, care s-a închis de la 1 septembrie 2015. Prin intermediul proiectului Energie şi Biomasă aici au fost investiţi 119.950 de dolari americani (adică peste două milioane de lei la cursul curent) sumă la care se adaugă 227.953 de lei în calitate de contribuţie a comunităţii. 

Cazanul instalat urma să încălzească 1.672 metri pătraţi în şcoală. În momentul în care instituţia a fost închisă aici studiau doar 45 de copii, care studiază acum în instituţiile din satele vecine – Rubleniţa şi Holoşniţa.

Responsabilii de la direcţia raională Educaţie, Tineret şi Sport afirmă că în raion există alte instituţii unde cazangeria era mult mai necesară, doar că la adoptarea deciziei nu s-a ţinut cont de aceste argumente. Ghenadie Donos, şeful direcţiei, susţine că centrala trebuia instalată la gimnaziul din Cosăuţi, comună din care face parte şi satul Iorjniţa. Centrala termică a fost trecută la balanţa primăriei, iar autorităţile caută posibilităţi să demonteze utilajele şi să le instaleze în instituţia din satul vecin.

”Am spus din start că investiţia nu este eficientă, dar proiectul a fost totuşi implementat. Era într-o perioadă când nimeni nu credea că şcolile mici vor fi închise sau reorganizate”, explică Ghenadie Donos.

Jumătate de milion pentru o şcoală mică

În satul Tarasova, o localitate nu prea mare de pe malul Nistrului, cea mai frumoasă clădire este cea a gimnaziului. În 2012 Guvernul a alocat, prin intermediul FISM, o jumătate de milion de lei pentru reparaţia faţadei, schimbarea acoperişului şi a geamurilor instituţiei. Pe cât de elegant este exteriorul clădirii, pe atât de sumbru este interiorul. Când au schimbat acoperişul şcolii, muncitorii au lăsat clădirea descoperită, iar o ploaie torenţială a răzmuiat pereţii şi tavanul.

La patru ani de la finalizarea proiectului, în această instituţie învaţă doar 52 de elevi, câte cinci-şase în clasă. Acum gimnaziul împarte aceeaşi clădire cu grădiniţa de copii. În cadrul şedinţei din luna februarie, curent a consiliului raional Rezina, gimnaziul Tarasova, alături de alte şapte şcoli din raion cu un număr mic de copii, a fost propus spre reorganizare. Cele şapte gimnazii urmau să fie transformate în şcoli primare de la 1 septembrie 2016. Ca şi în alte cazuri, propunerea nu a fost susţinută de consilierii raionali. Potrivit autorităţilor raionale, din cauza numărului mic de copii şcolile din Rezina au un deficit financiar de 5,56 milioane de lei. Din cauza tărăgănării reformei structurale, în ultimii ani în raion au fost cheltuiţi în van circa 13 milioane de lei, bani suficienţi pentru a finanţa timp ce un an cel puţin zece şcoli care au un contingent de 100 de elevi.

Cazuri similare există în toată republica

Singura sistemă de încălzire pe bază de biomasă instalată în raionul Basarabeasca este cea din gimnaziul Iordanovca, instituţie care are, oficial, statutul de şcoală mică. În septembrie 2012 în această instituţie s-au investit prin intermediul proiectului Energie şi Biomasă 120.000 de dolari americani şi peste 111.000 de lei în calitate de contribuţie a comunităţii. Un an mai târziu Direcţia raională educaţie, tineret şi sport din Basarabeasca propunea reorganizarea acestei instituţii şi transportarea elevilor la Liceul Teoretic „C.Stere” din satul vecin Abaclia (patru kilometri) sau la Liceul Teoretic „M.Basarab” din oraşul Basarabeasca (opt kilometri). În ambele cazuri copii urmau să fie transportaţi cu autobuzul şcolar.

Continuarea citiţi pe anticorupţie.md