Sergiu Cioclea a activat anterior în diferite instituţii financiar-bancare din Franţa, Marea Britanie (în calitate de Bond Analyst în cadrul grupului BNP Paribas) şi Rusia (şef al departamentului Finanţe Corporative al grupului BNP Paribas - este membru în Comitetul Executiv al băncii BNP PARIBAS ZAO din Rusia). A participat la privatizarea numeroaselor companii de stat şi bănci din România, Bulgaria, Slovacia, Serbia, Lituania. A contribuit la achiziţionarea de către Gaz de France a companiei româneşti Distrigaz Sud. Îşi propune să modernizeze sistemul financiar-bancar moldovenesc:

„Am constatat că sunt foarte puţine produse bancare noi şi inovaţii în sistem. Aş vrea să fiu un guvernator al unui nou sistem bancar. Scopul meu e să creez un sistem financiar modern, cu multe lichidităţi, cu investitori...”, a menţionat noul guvernator, precizând că are soluţii şi că este convins că sistemul financiar-bancar moldovenesc „poate fi reformat şi însănătoşit”.

Cetăţenia română – una „de suflet”

Întrebat de comunistul Vladimir Voronin de ce are nevoie tocmai de trei cetăţenii (moldovenească, română şi franceză), Cioclea a răspuns: „Cetăţenia română este pentru mine o cetăţenie de suflet. Nu deţin nici buletin, nici paşaport românesc. Nu am utilizat această cetăţenie pentru beneficii. Bunicii mei au locuit în România. A fost demersul familiei mele să redobândim cetăţenia română. Am redobândit-o în 2009. (...) Vă asigur că întreaga carieră mi-am construit-o în calitate de cetăţean moldovean. Am ajuns în punctul culminant al carierei ca cetăţean al Republicii Moldova. În calitate de cetăţean moldovean am lucrat la Paribas (bancă franceză – a activat în calitate de economist în departamentul Cercetări economice), tot în această calitate am fost consilier în România. În calitate de cetăţean moldovean am avut acces la informaţii secrete ale altor state. Dacă ei mi-au încredinţat mie, unui cetăţean străin, asemenea informaţii, sper să am parte de încredere şi în ţara mea, ca cetăţean moldovean”, a explicat guvernatorul Cioclea.

El a promis că nu o să fure, că o să facă tot posibilul ca să nu admită furturi din sistemul bancar şi a spus că nu vrea să meargă în Europa ca reprezentant al celei mai sărace ţări. Sergiu Cioclea a mai spus că îşi doreşte să fie asigurată o independenţă cât mai mare managerilor din bănci, astfel încât aceştia să nu depindă într-o mare măsură de acţionarii băncilor. „Într-o ţară normală, o bancă nu poate fi un buzunar de cash pentru acţionarii săi. Misiunea BNM este să împiedice acest lucru”, a spus Cioclea.

Întrebat ce va face dacă va fi şantajat, Sergiu Cioclea a răspuns că „arma nucleară a unui guvernator este demisia”. „În condiţii extreme voi recurge la acest pas. Dar eu sunt bătăuş şi voi merge până la capăt”, a menţionat noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei.

A fost implicat în privatizarea unei bănci implicate în „jaful secolului”

RISE-Moldova a descoperit că Sergiu Cioclea a fost anterior (în 2008) implicat în procesul de pregătire a privatizării Băncii de Economii (bancă de stat - deja lichidată, implicată în „jaful secolului”). BNP Paribas Corporate & Investment Banking a fost selectată de Guvernul de la Chişinău în calitate de consultant financiar pentru privatizarea Băncii de Economii – contractul fiind încheiat la 30 septembrie 2008, semnatarii fiind Igor Grigoriev, director al Agenţiei Proprietăţii Publice la acea vreme şi Sergiu Cioclea, director financiar pentru Rusia şi statele CSI a BNP Paribas.

Socialiştii vor să-l lase pe Drăguţanu fără indemnizaţie

Învestirea unui nou guvernator al BNM deschide calea pentru negocierile cu FMI. Guvernul îşi propune să semneze un acord de finanţare cu FMI în iunie 2016. Funcţia de şef al Băncii Naţionale a Moldovei a rămas vacantă după ce, în septembrie 2015, Dorin Drăguţanu şi-a anunţat demisia. Numele lui este legat de inacţiunile BNM în scandalul legat de dispariţia unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014. Socialiştii au cerut vineri ca Drăguţanu să fie lipsit de garanţiile sociale prevăzute de legislaţie şi să fie cercetat penal pentru faptul că a tolerat furtul miliardului.

Ministrul Apărării rămâne în funcţie

Tot vineri, Parlamentul a respins moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării, semnată de deputaţii comunişti şi socialişti. Pentru iniţierea procedurii de demitere a lui Anatol Şalaru au votat doar semnatarii moţiunii - PCRM şi PSRM (25 de voturi pro). Pentru demiterea lui Şalaru era nevoie de 39 de voturi. Discuţiile la acest subiect au durat aproape două ore. Comuniştii şi socialiştii i-au reproşat ministrului Apărării că dă dovadă de iresponsabilitate faţă de securitatea statului atunci când face declaraţii despre apropierea Republicii Moldova de NATO şi unirea cu România. Moţiunea a fost înaintată după ce recent 17 generali şi militari americani au vizitat Republica Moldova, iar ministrul Şalaru a reiterat necesitatea înlocuirii pacificatorilor ruşi din regiunea transnistreană cu o misiune ONU.

Deutsche Welle