Premierul român Dacian Cioloş i-a trimis sâmbătă omologului său moldovean, Pavel Filip, lista reformelor pe care Chişinăul trebuie să le efectueze „în termenul cel mai scurt” pentru a beneficia de prima tranşă a împrumutului românesc de 150 de milioane de euro. Este vorba de 7 condiţii, iar câteva dintre acestea se referă la necesitatea înlăturării vulnerabilităţilor din sistemul bancar, fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naţionale, asigurarea transparenţei acţionariatului şi tranzacţiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor şi a transferurilor prin circuite nereglementate.

Banca Mondială: „Furtul ar putea depăşi 1 miliard”

Cu o zi înainte, reprezentantul Băncii Mondiale în Republica Moldova, Alex Kremer, a atenţionat autorităţile moldovene în legătură cu nefinalizarea auditului la cele trei bănci implicate în „jaful secolului” („Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank”) şi nu exclude că, în realitate, furtul ar putea depăşi un miliard de dolari. „Dacă se va dovedi că s-au furat mai mulţi bani din bănci, este posibil ca cei 3 milioane de moldoveni exasperaţi să dea în clocot”, scrie „The Economist”.

După descoperirea fraudei, cele trei bănci au primit un credit de urgenţă din partea Băncii Naţionale a Moldovei, cu garanţia Guvernului, în valoare de 9,4 miliarde de lei moldoveneşti (aproximativ 700 milioane de dolari) pentru a evita falimentul. Creditul trebuia rambursat la 27 martie 2015, dar acest lucru nu s-a întâmplat. La nivel neoficial se vorbeşte despre transformarea acestui credit în datorie internă, ceea ce înseamnă punerea lui pe spatele poporului.

Alte trei bănci sunt în pericol

Mai grav, ex-ministrul moldovean al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a tras, sâmbătă, un nou semnal de alarmă. El a menţionat în cadrul unei emisiuni că, din cauza breşelor legislative care au permis scurgerea miliardului în 2014, alte trei bănci moldoveneşti, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale, au început să aibă probleme cu creditele neperformante. (Credit neperformant este un împrumut obişnuit care poate fi sau deja este trecut de către bănci la „pierderi”. În Republica Moldova băncile comerciale clasifică creditele drept neperformante atunci când ratele de plată a acestui credit înregistrează restanţe de 90 de zile sau mai mult).

Se încearcă monopolizarea sectorului bancar

Potrivit lui Negruţa, în discuţie sunt „Moldindconbank”, „Victoriabank” şi „Moldova Agroindbank”. „Este vorba de lipsă de transparenţă în acţionariat şi aceleaşi credite neperformante, care sunt mult mai alarmante decât portofoliul de credite proaste din 2013, constatat la primele trei bănci”, a menţionat fostul ministru. El a adăugat că momentan, în Moldova se duce o luptă pentru crearea unui monopol: „Se dă o luptă puternică pentru a crea în Republica Moldova un sistem bancar constituit din două bănci, dintre care una să fie BNM, iar cealaltă să fie un centru analitic care să ia decizii vizavi de businessul din sectorul bancar şi să fie reprezentată prin mai multe bănci cu diferite denumiri. Deci, se încearcă luarea sub control a întregului sistem bancar al ţării. Este o tentativă de a monopoliza sistemul bancar”, a reiterat Veaceslav Negruţa.

Drăguţanu, ţinta unui atac cu grenadă

O grenadă a explodat noaptea trecută la balconul casei guvernatorului demisionar al BNM, Dorin Drăguţanu. Informaţia a fost confirmată de şeful interimar al Inspectoratului General de Poliţie, Gheorghe Cavcaliuc. Din cauza deflagraţiei, s-au spart geamurile locuinţei. În momentul deflagraţiei, în casă se aflau Dorin Drăguţanu, soţia sa şi cei doi copii ai lor. Nimeni nu a avut de suferit. Procuratura Generală a anunţat despre pornirea unui dosar penal „pentru săvârşirea unui act terorist”. Unii bloggeri, apropiaţi de cercurile puterii de la Chişinău, scriu, cu referire la surse din cadrul MAI, că şeful BNM ar fi declarat oamenilor legii că deflagraţia ar avea legătură cu controalele iniţiate la unele bănci. De menţionat că cel puţin una din cele trei bănci menţionate de ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, este controlată de un controversat om de afaceri stabilit în Rusia, care anterior a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Reacţia rapidă a FMI a luat prin surprindere noul Guvern

Deşi Chişinăul nu a îndeplinit până acum nici o condiţie impusă de donatorii străini pentru deblocarea creditării, noul Guvern a invitat misiunea de evaluare a FMI chiar în prima săptămână după învestire. Culmea, nu a fost identificat nici măcar un nou guvernator pentru BNM, după ce Dorin Drăguţanu şi-a dat demisia exact în momentul în care precedenta misiune a FMI se pornise deja spre Chişinău, pentru a negocia un nou memorandum de împrumut. Surprinzător, FMI a acceptat aproape imediat invitaţia de a veni la Chişinău. Misiunea este aşteptată să revină în Republica Moldova chiar „în zilele următoare”, a anunţat vicepremierul moldovean, Octavian Calmîc: „La primă etapă va fi o evaluare a situaţiei de facto. Vom stabili diagnoze pe toate componentele care, de regulă, sunt în atenţia FMI”, a precizat Calmîc.

Din cauza mimării reformelor şi creşterii corupţiei, Moldova nu mai are un acord cu FMI din toamna anului 2013. Din acelaşi motiv şi BM, şi UE, şi SUA au „îngheţat” sprijinul bugetar pentru Moldova. În consecinţă, bugetul a secat, iar autorităţile au anunţat, înaintea vizitei premierului Filip la Bucureşti, că peste o lună nu vor mai fi bani pentru achitarea salariilor şi pensiilor. După ce România a condiţionat, însă, oferirea banilor, ministrul Finanţelor de la Chişinău a asigurat duminică cetăţenii că „acumulările la buget permit achitarea salariilor şi pensiilor, dar, în rest, nu va fi procurat nici un pix, nici un calculator şi nici un fotoliu”.

Partenerii externi vor o Moldovă stabilă cu justiţie independentă

Fostul reprezentant special al UE la Chişinău, Kalman Mizsei, a menţionat într-un recent interviu acordat postului de radio „Europa liberă” că „reformele, care sunt atât de necesare Moldovei, trebuie să aibă drept rezultat o justiţie independentă, un procuror general apolitic şi forţe de menţinere a ordinii publice care nu servesc anumitor persoane”. Iar fostul preşedinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, susţine că Moldova „are imperios nevoie de stabilitate pentru a finaliza reformele şi pentru a-şi defini viitorul alături de Europa”. „Doresc să mulţumesc României pentru tot ce a făcut pentru Moldova. Îmi amintesc că de fiecare dată când are loc o discuţie despre Moldova, România este prima care încearcă să acorde susţinere”, a remarcat Barroso.

Se fură în continuare „ca-n codru”, iar povara fiscală devine „draconică”

Pe de altă parte, jurnaliştii de investigaţie de la Chişinău deconspiră practic în fiecare zi scheme noi de delapidare a banilor publici, iar economiştii au constatat „elemente disperate” în politica bugetar-fiscală pentru 2016-2018, menite să adune bani la buget cu orice preţ. De exemplu: administratorii firmelor care nu-şi vor plăti la timp impozitele vor primi interdicţie de a părăsi ţara, iar persoanele fizice care nu vor lua bonul fiscal şi nu-l vor păstra până la ieşirea din spaţiile comerciale riscă amenzi de până la 60 de lei (aproximativ 3 euro). Culmea, în 2016, în Moldova, vor plăti impozite şi morţii.

Potrivit economistului Veaceslav Ioniţă, „dacă după decesul unei persoane, proprietăţile lui continuă să genereze venituri, iar succesorul încă nu a intrat în drepturi, aceste venituri urmează a fi impozitate”. O altă prevedere îi obligă pe proprietarii de bunuri imobiliare să-şi reevalueze, odată la trei ani, imobilele, iar ignorarea acestei prevederi atrage o amendă de 100 000 de lei moldoveneşti (echivalentul a 4.700 de euro). În plus, cota impozitului pentru bunul imobiliar respectiv va fi majorată de 3 ori. Mai mult, în toate cazurile, reevaluarea imobilelor urmează să se facă „din contul proprietarilor prin intermediul evaluatorilor autorizaţi”. De asemenea, apare aşa-numitul „impozit pe maşină” – care urmează a fi plătit autorităţii publice locale unde este înregistrat autovehiculul.