Măsurile luate de autorităţile saudite nu au făcut decât să amâne perspectiva falimentului cu câteva luni, potrivit unei analize Big Crunch.

Multe dintre ţările dependente de veniturile din petrol trebuie să taie masiv din cheltuieli pentru a-şi echilibra bugetul. Ţările bogate precum Qatar şi Kuweit par să întâmpine cele mai puţine dificultăţi, în timp ce în unele dintre ţările mai sărace situaţia este agravată de tulburări sociale şi război civil.

Libia, unul dintre statele producătoare de petrol aflate în război civil, ar avea nevoie de un preţ al petrolului de 269 de dolari pe baril pentru a-şi echilibra bugetul, potrivit Fondului Monetar Internaţional.

Arabia Saudită are o situaţie internă stabilă şi se află undeva între cele două categorii, beneficiind de resurse vaste de ţiţei, dar şi de rezerve de aproximativ 624 miliarde de dolari la finele lunii decembrie.

Stabilitatea regatului saudit este, însă, datorată numărului mare de locuri de muncă asigurate de stat, precum şi cheltuielilor publice generoase. Pentru a menţine această situaţie în contextul preţurilor mici la petrol, statul a fost nevoit să recurgă la rezerve.

Bugetul Arabiei Saudite pentru anul în curs prevede o reducere a cheltuielilor bugetare cu 13,8% faţă de anul trecut, însă estimările băncii britanice Barclays plasează acest procentaj în jurul a 5%. Pentru 2016, deficitul bugetar este estimat la 12,9%, potrivit băncii.

Pe lângă scăderea cheltuielilor, autorităţile saudite au crescut şi producţia de petrol, la peste 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie. Această strategie aduce încasări suplimentare, însă creşte şi presiunea de pe piaţa petrolului, unde în prezent există un excedent de ofertă, iar cotaţia barilului de petrol Brent se situează uşor peste 35 de dolari.