Producătorii agricoli au avut de înfruntat mai multe provocări în 2016. Primăvara a venit cu îngheţuri, afectând mii de hectare de livezi. Disperaţi, pomicultorii au cerut ajutor de la autorităţi, dar compensaţiile nu au ajuns nici până acum la cei păgubiţi.
 
Într-o situaţie dificilă s-au pomenit şi producătorii de cereale. Nemulţumiţi de preţurile mici de achiziţie a grâului şi a orzului, agricultorii au dat vina pe intermediari şi au acuzat autorităţile de lipsă de reacţie în acest caz. 

Începând cu sezonul de recoltare, benzina şi motorina s-au scumpit de mai multe ori. Iar la solicitarea Termoelectrica, ANRE a majorat cu peste opt la sută tariful pentru energia termică.
 
La final de an, cu solicitări de majorare a tarifului au venit şi distribuitorii de energie electrică, dar şi Societatea pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”. S-au mărit şi amenzile plătite de moldoveni, după ce unitatea convenţională a fost modificată de la 20 de lei la 50. Majorările au avut loc pe fundalul unei crize economice tot mai accentuate. Disperaţi că nu şi-au primit salariile de câteva luni, mai mulţi angajaţi de la Calea Ferată au ieşit la protest.

Şi comercianţii au decis să iasă în stradă, după ce Guvernul a aprobat o hotărâre privind anularea patentei de la începutul lui 2017. În urma protestelor, vânzătorii au reuşit să obţină un răgaz de doi ani pentru a activa în baza patentei.
Controverse a stârnit şi proiectul privind liberalizarea capitalului, care prevede scutirea de orice răspundere a celor care nu şi-au declarat proprietăţile, în schimbul unei taxe de 2% din valoarea acestei averi. 
 
În pofida acestor cereri, Parlamentul a votat iniţiativa în prima lectură. În context, mai multe ONG-uri din România au cerut conducerii de la Bucureşti să suspende finanţarea pentru Republica Moldova. Aceste solicitări vin la doar câteva luni după ce Guvernul român a hotărât să ofere Chişinăului prima tranşă din împrumutul de 150 de milioane de euro, decizie amânată în repetate rânduri. 
 
În toamna lui 2016, şi FMI a aprobat un program de finanţare pentru Republica Moldova în valoare de 178 de milioane de dolari pentru o perioadă de trei ani. Economiştii susţin că niciodată dependenţa de sursele de finanţare externe nu a fost atât de mare. 
 
Moldova intră în anul 2017 cu o datorie publică record de 53,9 miliarde de lei, aproape de două ori mai mult faţă de 2016. Majorarea este cauzată, în special, de creşterea datoriei interne cu 14,2 miliarde de lei, după ce Guvernul a decis transformarea miliardului furat în datorie de stat.