Încă din luna martie valuta a dispărut din casele de schimb valutar, dar şi de la licitaţiile în cadrul cărora agenţii economici cumpărau valută pentru achiziţia de mărfuri sau materie primă din străinătate, transmite Europa Liberă. Acest lucru, pe lângă aprofundarea crizei economice, a dus şi la înflorirea pieţei negre unde valuta putea fi cumpărată în cantităţi suficiente, dar la un curs care îl depăşea cu mult, uneori până la 30-40 la sută, pe cel oficial.

În aceste condiţii, în luna august, Banca centrală de la Tiraspol a convocat şefii de bănci comerciale şi de schimburi valutare şi le-a sugerat să ridice cursul de schimb de la cel oficial – de 11,3 ruble pentru un dolar, la 14-14,5 ruble, instituind astfel un curs comercial.

Măsura a fost dur criticată, în special, de deputaţii din Sovietul suprem, care au refuzat să permită o depreciere a rublei transnistrene cu 30 la sută, cerută de Banca centrală. Deputaţii au spus că această măsură va afecta foarte mult nivelul de viaţă al populaţiei.

În comunicatul emis joi, Banca centrală de la Tiraspol spune că ridicarea cursului de schimb valutar la 14-14,5 ruble pentru un dolar a readus o parte din operaţiunile valutare în câmpul legal, iar populaţia a început să schimbe tot mai mult valuta la bănci, renunţând la piaţa neagră. În cel de al treilea semestru al anului volumele de operaţiuni valutare legale pe piaţa banilor lichizi au crescut, în comparaţie cu semestrul doi, cu aproape 29 la sută. Banca susţine că această majorare de schimb valutar nu adus şi la o creştere proporţională a preţurilor.

Cu toate acestea, e devreme să se spună că criza de pe piaţa valutară a fost depăşită, atâta timp cât cererea de valută este în continuare mult mai mare decât oferta.

La sfârşitul lunii septembrie, cererea de valută străină la licitaţiile organizate de Banca centrală a fost de peste 37 de milioane de dolari, ceea ce însemnă o creştere a cererii de două ori şi jumătate timp de 3 luni. Cele mai solicitate valute au fost dolarul american şi leul moldovenesc. Însă volumele de valută care intrau în Transnistria nu au permis satisfacerea acestei cereri – timp de 3 luni, în iulie-septembrie, Banca centrală a vândut echivalentul a puţin peste 42 milioane de dolari. Prioritate s-a dat cererilor de la companiile care procurau medicamente.

Banca centrală mai notează că în afara licitaţiilor s-au vândut valuta adusă în regiunea transnistreană de companiile Interdnestrcom şi Centrala de la Cuciurgan, care au vândut în iulie-septembrie 13,8 milioane de dolari.

Printre alte măsuri de stabilizare a pieţei valutare, banca centrală de la Tiraspol a stabilit o marjă de profitabilitate maximă la schimbarea valutelor de 5 la sută pentru dolar şi de 10 la sută la rubla rusească, leul moldovenesc şi hrivna ucraineană. Iar transferurile care vin în regiune nu mai sunt eliberate cetăţenilor în valuta în care au fost trimise, ci în ruble transnistrene. Banca centrală prezintă ca pe un avantaj faptul că transferurile sunt achitate în baza cursului comercial şi nu cel oficial.