Ion Chişlea

În această perioadă scurtă, proiectul a fost avizat de către executiv, a trecut ieri prin Comisia economie, buget şi finanţe şi a fost pus în discuţie alaltăieri, mai mult formal, într-o şedinţă comună a autorităţilor, a reprezentanţilor mediului de afaceri şi ai societăţii civile.

Ce presupune proiectul

În linii generale, proiectul prevede acordarea posibilităţii persoanelor fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova, să declare capitalul ce le aparţine, care se afla anterior în posesiunea altor persoane fizice sau nu era declarat. Drept urmare, persoanele fizice vor putea liberaliza capitalul care nu a fost declarat sau a fost declarat la valoare redusă, inclusiv din care nu au fost achitate impozite şi taxe.

Vor putea fi declarate mijloacele băneşti, dar şi imobilele, valorile mobiliare, cotele de participare la capitalul societăţilor cu răspundere limitată, mijloacele de transport rutier etc. Conform proiectului însă, nu vor putea fi supuse liberalizării mijloacele şi activele obţinute din surse infracţionale provenite din spălarea banilor.

În schimbul declarării, subiecţii liberalizării vor achita instituţiei financiare o taxă de 2% din valoarea activelor declarate, fiind scutit de plata impozitului pe venit sub formă de creştere a capitalului. Autorii promit că „implementarea proiectului va face mai atractiv climatul investiţional al R. Moldova, va diminua presiunea fiscală asupra agenţilor economici şi va oferi posibilitatea cetăţenilor de a scoate din anonimat resursele care nu au fost declarate anterior”.

Totodată, un alt proiect de lege aflat în pregătire prevede că averea liberalizată nu va fi verificată de către Autoritatea Naţională de Integritate în cadrul efectuării controalelor.

Autorităţile sunt foarte insistente 

Proiectul a fost discutat miercuri în cadrul unor dezbateri publice organizate de Parlament. La discuţii au participat deputaţi, reprezentanţi ai Guvernului, Centrului Naţional Anticorupţie, Inspectoratului Fiscal, mediului de afaceri, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Potrivit preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, liberalizarea capitalului se va realiza prin două etape, una prealabilă, când cetăţeanul va declara intenţia ce anume va liberaliza, şi există modele de cereri cum se face aceasta. La a doua etapă, este întocmită cererea de liberalizare şi achitarea taxei de liberalizare de 2% din valoarea întreagă a bunului nedeclarat sau diferenţa din valoarea reală a unui bun imobil/mobil.  „Liberalizarea capitalului reprezintă o oportunitate unică de a scoate din anonimat mijloacele băneşti sau alte forme de capital şi de a le include în circuitul economic legal”, a spus el.

Speakerul a menţionat trei aspecte de bază ale liberalizării: declararea capitalului care nu era declarat anterior, trecerea capitalului de pe numele deţinătorilor formali pe numele deţinătorilor reali şi reflectarea în scopuri fiscale a valorii reale de piaţă a activelor, în vederea optimizării şi impozitării viitoare a acestora.

FISC-ul aşteaptă deblocarea activităţii antreprenorilor mici

În ce priveşte partea ce ţine de stimularea fiscală, şeful FISC-ului, Serghei Puşcuţa, a menţionat că 95% din restanţieri au în prezent datorii de până la 10.000 de lei, dar sunt împovăraţi de penalităţi, care costă statul eforturi şi resurse mari pentru gestionare de la un an la altul. „Dacă am permite ca aceşti agenţi economici să beneficieze de anularea datoriilor, le-am oferi şansa de a se relansa”, a precizat Puşcuţa.

În 2007–2008, a avut loc o altă campanie de legalizare a capitalului. De amnistiere fiscală au beneficiat 32.000 de contribuabili care aveau restanţe la buget de 3,1 miliarde de lei. Totodată, a fost legalizat un capital de 121 de milioane de lei. Legalizarea capitalului a avut rezultate sub aşteptări. Stimularea fiscală nu este amnistie fiscală, ea radiază unele datorii pentru a stimula achitarea altor obligaţii faţă de buget. 

La 30 septembrie, erau 105.748 de agenţi economici restanţieri la buget, care datorau la plăţi de bază în Bugetul Public Naţional 1,088 mld. de lei, la majorări de întârziere – 538 mil. de lei, iar la amenzi – 374 mil. de lei. Aproape jumătate dintre aceştia au datorii de până la 100 de lei, în total de puţin peste un milion de lei la plăţi de bază. Şi doar un număr de 127 de datornici mari au în total datorii de 614 mil. de lei la plăţi de bază. Astfel, circa 95% dintre datornici au datorii de până la 10.000 de lei. Aceştia însă sunt împovăraţi de penalităţi. „În urma stimulării fiscale, ei ar putea să-şi achite datoria la plăţi de bază şi să deblocheze activitatea. Aici există cea mai mare aşteptare şi aşteptăm cele mai bune rezultate”, consideră Puşcuţa. 

„O măsură necesară”

La rândul său, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, a declarat că, de regulă, reformele ce prevăd amnistiile de capital se fac înainte de promovarea unor reforme mai profunde. 

Anul acesta circa 70.000 de persoane sunt vizate de pachetul de integritate şi trebuie să depună declaraţii pe venit şi avere, care să fie corecte şi conforme situaţiei adevărate. „În acest caz, liberalizarea capitalului este o măsură absolut necesară pentru implementarea adecvată a pachetului de integritate”, a menţionat Cebotari. 

„Pe de o parte, cerem la tot sectorul nostru public să-şi declare averea la valori reale, în acelaşi timp, le propunem să facă acţiuni pentru care vor fi persecutaţi cu siguranţă”, a punctat ministrul Justiţiei în favoarea liberalizării capitalului. Totodată, el a afirmat că proiectul de lege vizează mai multe domenii, cum ar fi combaterea salariilor în plic sau reforma sistemului de pensii. Legalizarea capitalului va permite ridicarea bazei fiscale, va creşte numărul obiectelor supuse impozitării şi valoarea lor, din care se vor deduce contribuţiile fiscale. 

 „Trebuie motivaţi cei disciplinaţi, şi nu stimulaţi cei nedisciplinaţi”

De cealaltă parte, reprezentanţi ai societăţii civile au criticat proiectul şi au menţionat că acesta nu are un concept bine definitivat şi că ar urmări legalizarea furturilor. „Fermierii mici şi mijlocii nu au mijloace şi bunuri nedeclarate, aceştia şi mulţi alţi oameni muncesc onest şi transparent, ne întrebăm pentru cine este această lege?! Nu credem că legea respectivă va soluţiona problemele existente. Dacă ne referim la o stimulare fiscală, trebuie să îi motivăm şi susţinem pe cei disciplinaţi, nu doar pe cei care nu-şi declară bunurile”, a spus preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc.

Legalizarea corupţiei

Preşedintele Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a remarcat graba cu care este promovată această iniţiativă. A fost înregistrată pe 1 decembrie în Parlament, iar azi ar urma să fie supusă dezbaterilor în plenul legislativului.

„Averile funcţionarilor publici dobândite prin abuz de serviciu vor cădea sub incidenţa liberalizării capitalului. Această iniţiativă reduce la zero pachetul de integritate. Liberalizarea capitalului nu înseamnă legalizarea corupţiei în sectorul public, stimaţi deputaţi. Este intolerabil să admiţi ca persoana care a fost coruptă şi a făcut averi din serviciul public să-şi păstreze funcţia mai departe”, a declarat Gribincea.

Expertul a adăugat că iniţiativa, odată legalizată, îi va interzice noii Autorităţi Naţionale de Integritate să verifice proprietăţile dobândite ilegal şi să aplice sancţiuni, iar corupţii „vor fi spălaţi de păcate”, scrie eco.md.

Preşedintele CRJM este de părere că de această lege vor profita „persoanele şmechere”, iar cele oneste vor fi descurajate.

Ar trebui încă cel puţin 2 săptămâni pentru consultări

„Iniţiativa de a înălbi economia este una binevenită, susţinem politicile consecvente în acest sens. Totuşi, formalizarea economiei se face prin intervenţii structurale şi nicidecum prin favorizarea celor care au acumulat active în mod ilegal”, consideră directorul executiv al centrului analitic Expert Grup, Adrian Lupuşor.

El spune că, deşi autorii proiectului de lege operează cu termenii „liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”, aceasta nu este nimic altceva decât amnistia capitalului şi o cvasi amnistie fiscală. „Amnistia fiscala şi a capitalului într-o ţara aflată pe locul 103 (dintre 165 de state) conform Indicelui de Percepţie a Corupţiei 2015 este nimic altceva decât legalizarea corupţiei şi sfidarea reformelor în domeniul luptei contra corupţiei”, spune Lupuşor.

Totodată, el aminteşte că iniţiativa apare într-un context dubios: în 2016 se observă o creştere a datoriilor fiscale până la nivele istorice, fapt ce duce la gândul că unii agenţi economici au anticipat această amnistie fiscală, ceea ce accentuează şi mai mult efectul injustiţiei sociale şi economice, precum şi efectul anticoncurenţial al acestei amnistii.

Drept urmare, directorul Expert-Grup propune ca proiectul să fie eliminat de pe ordinea de zi a Parlamentului şi să fie alocate cel puţin două săptămâni pentru consultări şi discuţii constructive.

Acestea trebuie să fie focusate nu pe amnistia fiscală sau a capitalului (care sunt doar un instrument, destul de controversat, şi nu scop în sine!), ci pe rezultatul dorit – sporirea nivelului de formalizare a economiei. „Rezultatul acestor discuţii ar trebui să fie adoptarea unui pachet de măsuri care vizează înălbirea economiei, şi mai cu seamă lupta cu fenomenul ocupării informale, a salariilor în plic şi a evaziunii fiscale”, accentuează Lupuşor.