Economistul vine cu şapte argumente de ce iniţiativa legislativă care figurează pe ordinea de zi de astăzi a Parlamentului trebuie să fie amânată, pentru că, spune expertul, o iniţiativă atât de sensibilă nu poate să fie promovată în regim de urgenţă.

1. Însăşi iniţiativa de „a înălbi” economia este una binevenită şi susţinem politicile consecvente în acest sens. Totuşi formalizarea economiei se face prin intervenţii structurale şi nicidecum prin favorizarea celor care au acumulat active în mod ilegal.

2. Să spunem lucrurilor pe nume: deşi autorii proiectului de lege operează cu termenii „liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”, aceasta nu este nimic altceva decât amnistia capitalului şi o cvasi amnistie fiscală.

3. Referinţele la bunele practici internaţionale nu sunt relevante. În primul rând, nu există „bune practici” ce ţin de amnistia fiscală/a capitalului. Experienţele sunt foarte diverse, iar majoritatea din ele sunt negative: de regulă, beneficiile amnistiilor de aşa gen sunt mai mici decât costurile (FMI, 2008, Eric Le Borgne; Katherine Baer). În al doilea rând, chiar dacă alte ţări au apelat periodic la amnistii fiscale, să nu uităm de nivelul de corupţie în acele ţări şi ce avem în Moldova. Pe scurt: amnistia fiscală şi a capitalului într-o ţară aflată pe locul 103 (din 165 state), conform Indicelui de Percepţie a Corupţiei 2015, este nimic altceva decât legalizarea corupţiei şi sfidarea reformelor în domeniul luptei contra corupţiei.

4. Amnistia fiscală şi a capitalului este contrară spiritului Memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional (riscurile le deduceţi singuri). Deputaţii au făcut referinţă la faptul că FMI a apreciat pozitiv amnistia din 2007. Fals! Citez din Raportul de ţară al FMI din 2007: „Amnistia fiscală ar putea submina disciplina fiscală din anii viitori” sau „amnistia fiscală prezintă riscuri pentru regimul de luptă împotriva spălării banilor” (pag. 10), sau „amnistia fiscală/de capital creează riscuri pentru obiectivele programului cu FMI” (pag.12). Pe scurt: FMI este, de regulă, categoric împotriva amnistiilor fiscale şi de capital.

5. Iniţiativa apare într-un context dubios: în 2016 se observă o creştere a datoriilor fiscale până la nivele istorice (în 2015, când am avut recesiune economică, arieratele fiscale au scăzut), fapt ce creează premise să intuim că unii agenţi economici au anticipat această amnistie fiscală. Aceasta accentuează şi mai mult efectul injustiţiei sociale şi economice, precum şi efectul anti-concurenţial al acestei amnistii.

6. Procedura de consultare este defectuoasă. Totul se face extrem de rapid, fără consultări suficiente cu experţii, societatea civilă, mediul de afaceri, partenerii de dezvoltare. Deşi proiectul de lege este propus spre examinare în prima lectura în Parlament, abia pe 14 decembrie a avut loc o masa rotundă consultativă. Este inacceptabil ca o iniţiativă atât de sensibilă să fie promovată atât de rapid, fără consultări detaliate cu mediul de afaceri, partenerii de dezvoltare şi societatea civilă de resort.

7. Proiectul de lege nu este acompaniat de estimări privind impactul acesteia. Deci, noi nu ştim nici măcar care este impactul anticipat al acestei amnistii.

În această situaţie, spune Adrian Lupuşor, este necesar ca proiectul de lege să fie eliminat de pe ordinea de zi a Parlamentului şi să fie alocat suficient timp, cel puţin două săptămâni, pentru consultări şi discuţii constructive.

„Important: discuţiile trebuie să fie focusate nu pe amnistia fiscală sau a capitalului (care sunt doar un instrument, destul de controversat, şi nu trebuie să fie scop în sine!), ci pe rezultatul dorit - sporirea nivelului de formalizare a economiei. Rezultatul acestor discuţii ar trebui să fie adoptarea unui pachet de măsuri care vizează înălbirea economiei, şi mai cu seamă lupta cu fenomenul ocupării informale, a salariilor în plic şi a evaziunii fiscale”, punctează expertul.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.