Este concluzia experţilor de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, care a publicat primul număr al Monitorului de cercetare aplicată „Puterea Hibridă”. Potrivit studiului, schema de spălare a banilor din Rusia prin Moldova a fost pregătită în perioada 2005-2007, dar a fost pusă în aplicare mult mai târziu – în 2010, de către alţi actori politici, transmite IPN.

Experţii afirmă că organele judecătoreşti au fost elementele de bază în aceste operaţiuni ilegale, iar rolul lor se limita la legalizarea acestor operaţiuni. Un factor important care a permis spălarea banilor ruseşti prin Moldova a fost colaborarea strânsă între sistemul judecătoresc moldovenesc şi cel rusesc, a menţionat expertul Veaceslav Berbeca. Acesta a remarcat că operaţiunea „Laundromat” a lovit în primul rând în imaginea Republicii Moldova.

Al doilea autor al analizei, Ion Tăbârţă, a menţionat că sistemul bancar al Republicii Moldova este un fel de „călcâi al lui Ahile” pentru sistemul politic moldovenesc. Totodată, expertul este de părere că spălările de bani nu ar fi fost posibile fără implicarea cadrului decizional.

Ion Tăbârţă a proiectat şi posibile scenarii ale situaţiei sistemului politic şi bancar în Moldova. Primul scenariu se numeşte „canibalizarea ca strategie politică” - ceea ce ar reprezenta continuarea disputelor în cadrul coaliţiei de la guvernare în care actorii politici mai mari îi elimină pe cei mai slabi.

Al doilea scenariu se numeşte „Sistemul bancar rămâne un ring de box al actorilor externi”, iar Ion Tăbârţă spune că acesta este un scenariu periculos mai ales pe fundalul descreşterii încrederii în partidele proeuropene, astfel fiind posibilă deturnarea direcţiei de dezvoltare externă a ţării. Al treilea scenariu a fost intitulat „Justiţie şi reparaţie”, care în opinia autorului este cel acceptabil, iar un pas important în această direcţie ar fi anunţarea măsurii de confiscare a averilor tuturor părţilor implicate în fraudele bancare.

Amintim că în „spălătoria rusească” au fost implicaţi peste 20 de magistraţi de la 15 instanţe de judecată din Republica Moldova, care, în perioada 2010-2014, la solicitarea unui lanţ de companii off-shore, au emis peste 50 de ordonanţe judecătoreşti privind încasarea unor datorii fictive în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari.

La nivel internaţional, imaginea Republicii Moldova a fost grav afectată, fiind asociată cu o ţară în care reprezentanţii lumii criminale se simt confortabil şi pot să-şi spele banii obţinuţi pe căi ilegale. Experţii de la Chişinău consideră că implementarea „spălătoriei ruseşti” a fost posibilă în Republica Moldova în condiţiile în care sistemul judecătoresc şi instituţiile de drept sunt controlate politic. Or, anume CNA şi PG, instituţii responsabile direct de prevenirea spălării banilor, au fost partajate PD, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, beneficiarul final al atacurilor raider de la mai multe bănci în perioada 2011-2012, potrivit Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra.

Într-un memoriu publicat încă în 2014, avocatul Andrei Năstase a atenţionat că în perioada actualei guvernări (2010-2014), spălările de bani din Rusia şi atacurile raider au luat o amploare înspăimântătoare: atacurile raider au cuprins 80% din sectorul bancar şi de asigurări al Republicii Moldova, iar spălările de bani din Rusia, sesizate de instituţiile americane şi europene încă din 2009, au ajuns la zeci de miliarde de dolari. Avocatul Andrei Năstase a demonstrat că ambele tehnologii criminale folosesc acelaşi grup de judecători corupţi, sunt săvârşite prin aceleaşi metode şi tertipuri şi au aceiaşi beneficiari.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.