Acordul este finanţat prin două instrumente de creditare – Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismul extins de creditare (ECF), care are ca scop susţinerea programului de reforme economice şi financiare ale statului. Astfel, Republica Moldova a obţinut acces la o sumă totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere - circa 178,7 milioane de dolari sau 75 la sută din cota Republicii Moldova la FMI.

Suma de 35,9 milioane de dolari este pusă la dispoziţia autorităţilor Republicii Moldova imediat după aprobarea acestui acord. Suma rămasă va fi debursată pe parcursul implementării programului, în cinci tranşe, la fiecare din evaluările semianuale ale programului.

FMI aşteaptă de la autorităţile RM implementarea cadrului juridic şi regulatoriu pentru a nu mai permite o criză bancară similară cu cea din 2014.

„Eforturile ulterioare urmează să se axeze acum pe punerea în aplicare într-o manieră eficace şi pe acţiuni de implementare în timp util, pentru a pune capăt tolerării de către organele de supraveghere a încălcărilor comise de acţionari sau de conducere. Un sistem judecătoresc şi o bancă centrală eficiente şi independente vor fi cruciale pentru a susţine aceste eforturi”, a declarat directorul adjunct al FMI, Mitsuhiro Furusawa.

Potrivit experţilor FMI, Moldova trebuie să-şi ancoreze politica bugetar-fiscală într-un cadru robust pe termen mediu şi să ia măsuri pentru consolidarea bazei de venituri şi prioritizarea cheltuielilor sociale şi de infrastructură.

„Reabilitarea rapidă a sectorului bancar va juca un rol crucial în deblocarea unei creşteri a creditării de calitate a sectoarelor productive ale economiei. Reformele structurale care reflectă priorităţile trasate în Strategia Naţională de Dezvoltare vor duce la sporirea competitivităţii, atragerea investiţiilor, diversificarea structurii exporturilor şi atingerea unei creşteri economice durabile şi incluzive. Consolidarea cadrului de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului, supravegherea Centrului Naţional Anticorupţie şi cadrul pentru dezvăluirea informaţiei privind averea deţinută de demnitarii de vârf vor impulsiona şi mai puternic buna guvernanţă şi transparenţa”, se spune în comunicatul FMI.

Obiectivul principal al programului este de a soluţiona, cu mai mult efort la prima etapă, problemele urgente ce ţin de calitatea guvernanţei şi stabilitatea sectorului bancar. Din acest considerent, Programul se axează pe reabilitarea cu succes a băncilor de importanţă sistemică şi îmbunătăţirea radicală a cadrului de reglementare şi supraveghere a băncilor, precum şi a cadrului de gestionare de către bănci a situaţiilor de criză, inclusiv printr-o schimbare efectivă fundamentală a regimului de implementare şi de sancţiuni. De mai mulţi ani, sectorul financiar a fost expus stresurilor şi o prioritate-cheie a Programului este ieşirea din criză, astfel încât băncile să poată relua în regim normal activitatea de intermediere financiară. 

Prin realizarea acţiunilor prealabile, autorităţile şi-au propus:
(I) să demonstreze o schimbare clară în regimul de implementare,
(II) să asigure componenţa deplină a echipei de conducere şi organelor de supraveghere ale BNM,
(III) să demareze procesul de eliminare a structurilor de proprietate opace şi a creditării părţilor afiliate, prin acordarea unor competenţe legale mai largi şi mai solide autorităţii de supraveghere; (IV) să îmbunătăţească capacitatea de gestionare a crizelor; şi
(V) să elimine canalele folosite anterior pentru a obţine în mod fraudulos drepturi de proprietate asupra acţiunilor instituţiilor bancare.

În sectorul energetic, dată fiind acumularea de datorii şi arierate, prioritatea principală pe termen scurt a fost restabilirea viabilităţii financiare a întreprinderilor din sectorul energetic şi asigurarea unei transparenţe mai mari a hotărârilor agenţiei de reglementare.

Pe fundalul unei devieri a PIB-ului negative şi a deficitului mai mic al contului curent comparativ cu obiectivul pe termen lung, programul oferă spaţiu executorilor politicii bugetar-fiscale să folosească rezervele disponibile pentru a stimula investiţiile publice, pe măsură ce politică monetară va fi relaxată treptat, ţinând cont de riscurile din sectorul financiar.

În acest context, programul finanţat prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) va proteja sustenabilitatea bugetar-fiscală prin ancorarea bugetelor anuale într-un cadru robust pe termen mediu, cu accent pe mobilizarea veniturilor, prioritizarea cheltuielilor, eliminarea arieratelor sectorului public, reformarea tarifelor la utilităţile publice şi monitorizarea mai exigentă a activităţii întreprinderilor de stat. 

În afară de aceasta, se aşteaptă ca Programul să catalizeze suport semnificativ din partea donatorilor externi.

Republica Moldova nu mai are un acord cu Fondul Monetar Internaţional din toamna lui 2013. În cadrul precedentului program, ţara noastră a beneficiat de asistenţă financiară din partea Fondului Monetar în valoare de aproximativ 566 de milioane de dolari.

Lipsa de transparenţă în sectorul bancar s-a aflat printre cauzele care au dus la suspendarea programului de colaborare între guvernul moldovean şi FMI.

În septembrie 2015, FMI a retras mandatul unei misiuni de experţi de a semna un Acord de finanţare cu Republica Moldova, din cauza demisiei guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.