„Jaful secolului a fost realizat în trei etape care au fost mediatizate pe larg, iar acei de la putere au încercat şi încearcă să muşamalizeze acest fapt. Printre complicii furtului s-au numărat şi oameni care nu au înţeles dimensiunile acţiunilor lor şi care abia acum văd întregul tablou. Furtul s-a realizat prin şantaj, corupere, avansări în funcţii de stat, apartenenţă la grupări criminale. Ei au încercat să blocheze ancheta internaţională prin toate metodele. Jaful secolului este atât de mediatizat în afara ţării, încât mai devreme sau mai târziu persoanele din structurile de stat care au protejat realizarea acestei scheme vor fi nevoite să-l sacrifice pe Il coordonatore”, a declarat Mihail Gofman. 

„Vladimir Plahotniuc încearcă să-i sacrifice pe complicii săi: Platon, Shor, Iaralov, Filat, etc. Iar aceştia au început să înţeleagă că deja au fost sacrificaţi şi ameninţă că vor arunca în aer sistemul politic din Republica Moldova, unde sunt implicate persoane din Parlament, Guvern, instituţii de stat care urmau să stopeze acest jaf al secolului”, a adăugat fostul angajat al CNA.

Întrebat despre rolul instituţiilor de stat în jaful secolului, Mihail Gofman a spus că cele mai importante instituţii de stat au fost implicate în realizarea delapidării de miliarde de lei, inclusiv funcţionari cheie din: Preşedinţie, Parlament, Guvern, CNA, BNM, SIS, CNPF, Ministerul Economiei, MAI, MJ, etc.

„Câteva din aceste instituţii au avut o implicare directă, iar altele poartă răspundere pentru faptul că au ştiut despre furt, dar nu au făcut nimic”, se arată în articolul apărut pe crimemoldova.com

Mihail Gofman mai spune că în situaţia în care o anchetă internaţională ia amploare, guvernanţii de la Chişinău încearcă să muşamalizeze frauda bancară.

„Majoritatea ţărilor implicate direct sau indirect în jaful secolului au întreprins deja acţiuni de verificare a instituţiilor de stat pentru a se distanţa de problema şi a demonstra că sunt cooperante cu ancheta internaţională. În schimb, Republica Moldova, încearcă să muşamalizeze frauda”, a spus fostul angajat al Centrului Naţional Anticorupţie.

Totodată, Mihail Gofman spune că primele informaţii despre schema fraudei bancare au apărut la începutul lui 2012, iar mai apoi aceasta a fost dezvoltată: „Prima informaţie referitor la cum să se ajungă la rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei a apărut în ajunul Crăciunului din anul 2012. Însă, la acea etapă iniţială se discuta în cercuri restrânse despre gestionarea rezervelor valutare, nu şi despre furt. Schema a fost cizelată, cauzând ulterior consecinţe dezastruoase, cu efect de domino la nivel politic, economic şi social”.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.

Etapele jafului secolului prezentate de Mihail Gofman: