„Aveţi în faţă un om care a negociat în trecut, din poziţia de reprezentant al Guvernului, cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Mai mult, am avut ocazia să fiu angajată a unei instituţii financiare internaţionale. Vreau să vă spun că la negocieri întotdeauna se ţine cont de interesul major al oamenilor, de bunăstarea acestora. Totul este în mâinile factorilor guvernamentali care negociază. Sunt sigură că nu FMI a impus această metodă inumană de recuperare a miliardului furat. O atare abordare (punerea miliardului furat pe spatele cetăţenilor, n.r.) trădează o anumită stare de laşitate şi complicitate la furt. Nu poţi să condamni o generaţie la sărăcie, dar să laşi hoţii în libertate. E penal! De fapt, e o încercare a Guvernului de a muşamaliza frauda din sistemul bancar. E strigător la cer ceea ce fac guvernanţii de la Chişinău! După ce au încuviinţat prin inacţiune jaful din rezervele valutare, ne mai pun odată în cârcă nu doar datoria, dar şi dobânda. Am sperat până în ultima clipă că preşedintele Timofti se va trezi măcar în al XII-lea ceas şi va refuza să promulge odiosul proiect. Am sperat că va auzi „murmurul poporului”, aşa cum a spus în discursul de Revelion. Dar a cedat”, afirmă Mariana Durleşteanu.

Fostul ministru al Finanţelor mai crede că moldovenii trebuie să ia exemplu de la islandezi, care au refuzat să plătească datoriile şi au ignorat condiţiile bancherilor internaţionali. „Aceasta nu înseamnă că instig cetăţenii la acţiuni ilegale, dar nici să fiu tolerantă faţă de acest dezmăţ de corupţie şi stagnare nu pot”, a menţionat ex-ministra, într-un interviu acordat pentru Deutsche Welle.

„Personal cred că garanţia emisă de Guvern pentru creditarea de către BNM a celor trei bănci devalizate nu are legitimitate. Deci, nu este constituţională. Au fost sfidate toate atribuţiile şi ignorate competenţele în procesul de garantare a creditelor oferite de BNM prin plasarea dolarilor din rezerva BNM pe piaţă. BNM, împreună cu cei care au tolerat şi orchestrat acest furt trebuie să-şi asume responsabilitatea juridică şi instituţională, iar actuala clasă politică – Parlamentul să revină la proiectul de împovărare a cetăţenilor. Este revoltător să garantezi nişte credite fictive acordate unor bănci falite după ce acestea făcuse „Cash out” din sistem. Eu am încredere în raportul „Kroll” (companie americană de audit care investighează jaful bancar). 

Circuitul banilor se vede clar din acest raport. Nu e nevoie de un „due diligence” ca să identifici beneficiarii. Cetăţenii nu trebuie să accepte această povară. Nu poţi converti o garanţie oferită nelegitim în datorie de stat, iar BNM să-şi recupereze datoria de la băncile devalizate în urma procesului de lichidare a acestora”, a mai spus Mariana Durleşteanu.

Întrebată cum ar fi procedat dacă era prim-ministru în acest moment, fosta şefă de la Finanţe a spus că, în mod cert, nu ar guverna prin metoda asumării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului. 

„Nu este corect, deoarece limităm constituţional rolul Parlamentului. Sistemul bancar din Republica Moldova necesită intervenţii „chirurgicale” pentru a fi rupt de la cheremul celuia pe care îl deserveşte acum. Repet, legiuitorii trebuie să identifice mecanismul prin care să anuleze proiectul privind convertirea miliardului furat în datorie de stat, iar Guvernul să renegocieze condiţiile cu FMI”, a menţionat Durleşteanu.

În opinia fostei ministre, toate problemele RM se trag de la sistemul politic existent. „Acest sistem permite persoanelor cu interese obscure să pătrundă în politică şi să influenţeze procesele de luare a deciziilor. Acest flagel s-a înrădăcinat – interesele grupărilor obscure au concrescut cu acţiunile instituţiilor statului. Şi atunci, de nevoile şi interesele cetăţenilor nu mai are grijă nimeni. Aceştia se simt umiliţi, jefuiţi, abandonaţi, străini în ţara lor. Şi evadează din propria ţară”, a punctat Mariana Durleşteanu.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.