Într-o notă de poziţie semnată de experţii de la Expert-Grup, Adrian Lupuşor şi Dumitru Pintea, este criticat dur modul în care Guvernul Filip a decis să împovăreze cetăţenii pentru următorii 25 de ani, fără să organizeze consultări publice şi parlamentare.

Potrivit experţilor economici, rata efectivă a dobânzii de 5% asupra obligaţiunilor emise pentru această perioadă nu are justificare economică, iar instituirea acesteia va adăuga în jur de 11,5 miliarde de lei la datoria totală. Cu alte cuvinte, soluţia aleasă de actuala guvernare va costa cetăţenii RM 25 de miliarde de lei.

Mai mult, experţii economici spun că sunt puţine şanse ca datoria să scadă din contul recuperării banilor, aşa cum aruncă cu promisiuni preşedintele Parlamentului Candu şi premierul Filip.

„Decizia a fost luată pe fondul progreselor modeste în remedierea consecinţelor fraudei bancare. Procesul de recuperare a banilor furaţi din cele trei bănci se derulează lent şi netransparent, iar cercetările penale de până acum au fost cu rezultate modeste, cel puţin din perspectiva celor vizibile”, spun experţii.

Aceştia au identificat cel puţin trei soluţii alternative. „Considerăm oportună pronunţarea Curţii Constituţionale asupra legalităţii prevederilor legislative care au permis acordarea creditelor de către BNM sub garanţia Guvernului. Astfel, creditele acordate de BNM nu vor mai fi rambursate din contul contribuabililor, ci din contul veniturilor ulterioare ale BNM”, se spune în nota experţilor.

A doua soluţie ar fi în ca, în locul emiterii obligaţiunilor de stat care urmează să fie stinse pe seama veniturilor colective din bugetul de stat, să fie creat un fond special la nivelul bugetului din care eşalonat să fie întoarsă datoria către BNM. Veniturile la fondul respectiv ar trebui specificate expres ca fiind din realizarea activelor băncilor lichidate, din banii rezultaţi din investigaţiile demarate sau alte surse excepţionale cum ar fi profitul BNM transferat anual la bugetul de stat. Respectiv, efectul pozitiv ar fi că datoriile către BNM nu ar fi stinse din veniturile acumulate la buget în urma încasării taxelor şi impozitelor contribuabililor, ci din surse care ţin nemijlocit de activitatea bancare şi procesul de realizare a activelor băncilor lichidate.

A treia soluţie se referă la convertirea datoriei într-un fond de investiţii. Conform acestei opţiuni, resursele financiare colectate din buget nu sunt achitate către BNM, ci se creează un fond care va gestiona aceşti bani şi va oferi credite accesibile pentru micul business. Acest pas va asigura o cu totul altă percepţie a populaţiei, banii fiind puşi în serviciul şi ajutorul lor.

Poziţia din nota respectivă este susţinută de principiu de membrii grupului de iniţiativă pentru promovarea reformelor urgente Alexandru Zgardan, Alexei Buzu, Eugen Ghileţchi, Ion Gumene, Ion Guzun, Ion Preaşca, Nadejda Hriptievschi, Sergiu Gaibu, Stas Madan şi Veaceslav Negruţă.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.