În 2015 şi 2016, potrivit Agenţiei Achiziţii Publice (AAP), administraţia SIS a încheiat 24 de contracte cu restaurante, cafenele sau vinării, dintre care 11 în luna mai 2016. Reprezentanţii instituţiei au plimbat delegaţiile de peste hotare în localuri selecte, unele dintre ele cu specific naţional: „Vatra Neamului”, „Popasul Dacilor”, „Roata Vremii”, „Sălcioara”, „Stejăriş”, „La Crâşmă”. Angajaţii SIS au mai trecut pe la „Capitoles Park”, reţelele „Andy's Pizza” şi „La Plăcinte”. Din lista locaţiilor nu au lipsit nici vinăriile. Angajaţii SIS şi membrii delegaţiilor au fost pe la Cricova, Mileştii Mici, Purcari şi Brăneşti. 
Cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi la Combinatul de vinuri Cricova, cu care instituţia a încheiat trei contracte în valoare de peste 140.000 de lei. La „Capitoles Park”, pentru două contracte, SIS a scos din buget aproape 75.000 de lei, iar la „Roata Vremii” - 68.000 de lei. Pentru pizza şi plăcinte, de la reţelele „Andy's Pizza” şi „La Plăcinte”, au fost cheltuiţi circa 40.000 de lei. 

Lista de contracte încheiate de SIS în perioada 2015-2016

Oaspeţii SIS, la cele mai cunoscute vinării

În perioada 2015-2016, SIS a contractat de trei ori serviciile Combinatului de vinuri Cricova, una dintre cele mai populare destinaţii atât pentru turişti, cât şi pentru delegaţiile din străinătate şi înalţi demnitari. Instituţia de stat a cheltuit 141.250 de lei. Potrivit datelor Agenţiei Achiziţii Publice, anul trecut, tot aici, Parlamentul a cheltuit aproape 310.000 de lei din buget pentru excursii, suvenire şi deservirea delegaţiilor oficiale. Printre instituţiile care au contractat anterior serviciile de la Cricova se numără Cancelaria de Stat, Preşedinţia, Universitatea de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, ministerele Apărării, Economiei sau de Externe, Banca Naţională şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, semnând contracte ce variază de la 15.000 la 150.000 de lei. 

Delegaţiile venite la SIS au mai trecut şi pe la alte vinării cunoscute. Bunăoară, în beciurile de la Mileştii Mici SIS a plătit în iunie 30.000 de lei. Tot în 2015, vinăria a fost şi pe lista de destinaţii a Secretariatului Parlamentului, instituţia cheltuind circa 60.000 de lei. În trecut, la Mileştii Mici, SIS a plătit circa 85.000 de lei. Delegaţii venite la SIS au trecut şi pe la vinăria de la Purcari. Acolo, în iulie 2015, SIS a scos din hazna 30.000 de lei. Tot în 2015, şi Secretariatul Parlamentului a cheltuit aproape 30.000 de lei pentru deservirea delegaţiilor, dar şi pentru suvenire cumpărate de la această vinărie. Oaspeţii au fost în 2016 şi la pivniţele din Brăneşti, iar deservirea lor a costat 15.000 de lei. 

Restaurantele cu specific naţional, în topul preferinţelor

Mai multe restaurante pe la care au fost ospătate delegaţiile venite la SIS sunt cu specific naţional moldovenesc. Bunăoară, de la Paldum-Prim SRL, SIS a contractat servicii de 50.000 de lei. Firma deţine restaurantul „Popasul Dacilor” situat într-o zonă verde a oraşului, pe strada Valea Crucii din sectorul Botanica. Complexul în stil tradiţional moldovenesc cuprinde un restaurant, mai multe terase şi căsuţe. Firma a fost înregistrată în anul 2008 şi este deţinută de Tamara Borta. Proprietarii prezintă restaurantul ca pe un mic business de familie. Potrivit AAP, în ultimii ani, printre clienţii restaurantului s-a numărat şi Parlamentul. În perioada 2011-2016, Legislativul a contractat servicii de deservire a delegaţiilor oficiale de peste 200.000 de lei.

35.000 de lei SIS a vărsat în bugetul Megalarto SRL care deţine restaurantul „Vatra Neamului”, aflat în centrul Capitalei. Acelaşi SRL gestionează şi complexul etno-cultural Vatra din raionul Străşeni, unde anual se desfăşoară festivaluri naţionale. Totodată, proprietarii oferă servicii de organizare a nunţilor, evenimente corporative şi de team-building. Firma este deţinută de Gheorghe Avram, Lilia Avram şi Maria Mîrzac, ultima fiind administratoare. SRL-ul Vlainex-Prim deţine la fel un restaurant cu specific şi bucătărie tradiţională, „Roata Vremii”, situat tot la Botanica, pe strada Hristo Botev. În doi ani, SIS a scos din hazna 68.000 de lei pentru fi deserviţi în acest local. Firma a fost fondată în 1999 de către Andrei, Eugeniu şi Vladimir Vremea.

În ultimii doi ani, SIS a plătit firmei Revnicor, care deţine restaurantul „Stejăriş”, aflat la 26 de kilometri de la Capitală, pe traseul Chişinău-Leuşeni, 25.000 de lei. Alţi 25.000 de lei, instituţia i-a cheltuit în acest local în septembrie 2013. Sovilerus SRL, proprietara restaurantului „Sălcioara”, a luat de la Serviciul de Informaţii şi Securitate 12.000 de lei. Tot aici, în iunie 2012, firma a cheltuit 4.000 de lei. Anterior, şi Secretariatul Parlamentului a plătit la acest restaurant 15.000 de lei. Alte 10.000 de lei, SIS i-a cheltuit la restaurantul „La Crâşmă”, local ce aparţine firmei Cocteil Com. 
Capitoles Park SRL, firma de la care SIS a contractat servicii de 72.250 lei, deţine un restaurant de lux în inima parcului Valea Trandafirilor din sectorul Botanica al Capitalei - „Capitoles Park” - cunoscut mai ales ca sală de nunţi. Potrivit AAP, tot ei au deservit Ministerul de Interne în 2014, la comemorarea a 22 de ani de la începutul conflictului armat de pe Nistru, eveniment care a costat aproape 150.000 de lei. Aici şi-a făcut nunta şi primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă. Localul are trei nivele şi cinci săli de banchete. Afacerea este deţinută şi administrată de soţii Nina şi Boris Herţa care arendează 3.000 de metri pătraţi de parc de la Primăria Chişinău. Acum câteva luni, Nico­lae Cră­ciun, şef al Direc­ţiei Fun­ci­are din cadrul Pri­mă­riei Chi­şi­nău afirma că întreprinderea care deţine res­ta­u­ran­tul Capi­to­les Park a ocu­pat abu­ziv 0,3 hectare de teren. 

Trabo-Plus SRL deţine două reţele cunoscute: „Andy’s Pizza” şi „La Plăcinte”. SIS a contractat servicii în valoare de 40.000 de lei de la acest agent economic. În ultimii ani, compania s-a extins şi peste Prut, deschizând mai multe localuri atât în cartiere populare din Bucureşti, cât şi la Sibiu, Braşov sau Iaşi. Trabo-Plus SRL a fost deschis în 1998 de omul de afaceri Andrei Tranga. În 2010, businessul acestuia a ajuns în atenţia oamenilor legii, într-un scandal de evaziune fiscală. Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie - martie 2010, compania s-a eschivat de la achitarea plăţilor fiscale în sumă de aproape jumătate de milion de lei. În urma mai multor controale, ofiţerii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (actualul CNA - n.r.) au confiscat 26 de saci cu bani de la 16 pizzerii „Andy's” şi zece restaurante „La Plăcinte”. Ulterior, proprietarii afacerii au fost amendaţi cu 100.000 de lei pentru evaziune fiscală în proporţii deosebit de mari. Un an mai târziu, Agenţia de Administrare Fiscală din România (ANAF) a dispus executarea silită a agentului economic, pentru datorii restante la stat de 40.000 de lei româneşti, echivalentul a circa 9.000 de euro. 

Olivita SRL administrează restaurantul „Tok-Oguz” în strada Calea Orheiului la care SIS a cheltuit 35.000 de lei. Localul propune clienţilor săi bucate din bucătăriile găgăuză şi bulgară. Aceeaşi firmă deţine şi cofetăria „Bisquit” de pe bulevardul Moscovei, care produce în special torturi la comandă. Afacerea aparţine Olgăi şi lui Ruslan Ţîmbal. SIS a mai plătit la Muzcafe Plus SRL 15.000 de lei. Firma deţine localul „MuzCafe” care, între altele, este cunoscut pentru sala de karaoke, dar şi restaurante din reţeaua „Trattoria de la Nonna”. 

SIS, despre membrii delegaţiilor: „Divulgarea ar putea prejudicia securitatea de stat”

Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au căutat să afle la Serviciul de Informaţii de Securitate cine şi câte persoane au făcut parte din delegaţii. „La întrebările cu referire la membrii delegaţiilor şi scopul vizitelor, instituţia nu vă poate oferi răspuns, deoarece prezintă informaţii oficiale cu accesibilitate limitată a căror divulgare ar putea prejudicia securitatea de stat”, ne-au răspuns reprezentanţii SIS.

Angajaţii instituţiei au explicat că nu au desfăşurat licitaţii „pentru a exclude divulgarea informaţiilor privind intenţiile şi mecanismul de cooperare a Serviciului de Informaţii şi Securitate cu partenerii externi”. „Au fost achiziţionate serviciile de referinţă conform procedurii dintr-o singură sursă (negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare). Astfel, licitaţii publice pentru achiziţionarea serviciilor menţionate, pe parcursul anilor 2015-2016, nu au fost desfăşurate. În aceeaşi ordine de idei, specificăm că Serviciul de Informaţii şi Securitate, fiind o entitate cu statut special, încheie contracte numai cu operatorii economici care corespund cerinţelor de securitate şi măsurilor de protecţie internă”, potrivit răspunsului SIS.

Expert: Nu văd motivul pentru care SIS ar fi îndreptăţit să desfăşoare proceduri de achiziţie nerespectând legea”

Mai multe contracte privind deservirea delegaţiilor străine au fost încheiate de către SIS până în mai 2016, când a intrat în vigoare noua Lege privind achiziţiile publice. Potrivit vechii legi, instituţiile de stat au fost în drept să desfăşoare achiziţii dintr-o singură dacă valoarea contractelor, pentru bunuri şi servicii, nu depăşea 40.000 de lei. SIS a încheiat însă mai multe contracte care au depăşit această sumă. Potrivit noii legi, acum plafonul este de 80.000 de lei.

Diana Ranga-Enachi, expertă în cadrul IDIS Viitorul, declară că aceste contracte semnate de către SIS nu se regăsesc în lista de excepţii a Legii privind achiziţiile publice şi că instituţia ar trebui să se conformeze prevederilor pentru a asigura transparenţa. 

„În articolul 4 al Legii privind achiziţiile publice, care prevede excepţiile de la aplicarea prevederilor legii, nu se regăsesc contractele încheiate de către Serviciul de Informaţii şi Securitate. Mai mult, articolul 5 al aceleiaşi legi prevede expres faptul că «Autorităţile contractante din domeniul apărării naţionale, ordinii publice, siguranţei şi securităţii naţionale au obligaţia de a aplica prevederile prezentei legi, cu excepţia cazurilor stabilite la articolul 4». Prin urmare, nu văd motivul pentru care SIS ar fi îndreptăţit să desfăşoare proceduri de achiziţie nerespectând Legea achiziţiilor publice şi, nemijlocit a principiilor transparenţei şi liberei concurenţe”, susţine reprezentanta IDIS „Viitorul”.

Experta susţine că, în perioada 2015-2016, SIS a încheiat 64 de contracte de achiziţii şi acorduri adiţionale la aceste contracte. „Vedem că circa jumătate au fost achiziţii dintr-o singură sursă. Totodată, pentru serviciile de deservire a delegaţiilor s-a utilizat doar procedura de achiziţie dintr-o singură sursă. Acest tip de procedură dintr-o singură sursă poate fi utilizată fie în cazul în care nu a fost depusă nicio ofertă adecvată ca răspuns la procedura deschisă sau negociată, fie din motive de maximă urgenţă, ca urmare a unor evenimente imprevizibile pentru autoritatea contractantă în cauză, nu se pot respecta termenele procedurilor deschise sau negociate, cu publicarea unui anunţ de participare. Respectiv, poate fi utilizată procedura de contractare directă (conform Regulamentul achiziţii publice de valoare mică) pentru achiziţiile de până la 80.000 lei (Legea 131), iar pentru cele ce depăşesc valoarea de 150.000 lei (conform legii noi, 131) obligatoriu autoritatea contractantă va utiliza o procedură cu publicarea unui anunţ în acest sens (COP, licitaţie publică)”, susţine Diana Ranga-Enachi.

Sursa: anticorupţie.md