Deşi în primul semestru economia moldovenească chiar a înregistrat un avans de 1,3% în statisticile oficiale, acesta este de conjunctură şi scoate în evidenţă mai mult riscuri decât stabilizare economică.
Comerţul exterior a continuat trendul negativ (exporturi: - 8,8%, importuri: -5,9%), stocul de investiţii străine directe a rămas aproape îngheţat la nivelul de la sfârşitul anului trecut, iar investiţiile în active materiale pe termen lung (-21%) şi volumul transportului de mărfuri (-12%) au suferit un recul semnificativ.
Aceste descreşteri vin chiar în pofida bazei de comparaţie reduse a anului 2015, care la fel s-a dovedit a fi unul nefast şi arată că economia autohtonă a pierdut şi mai mult din viteză.
Creditarea lăsată pentru vremuri mai bune
O asemenea evoluţie poate fi reflectată şi în rezultatele raportate de băncile comerciale locale. Astfel, urmare a reducerii volumului de credite noi acordate comparativ cu perioada similară a anului trecut, rambursările de credite au depăşit debursările, iar la finele lunii august portofoliul agregat pe sectorul bancar a consemnat o descreştere de 2,7% faţă de începutul anului.
Dinamica negativă a creditării poate fi explicată prin cel puţin 3 factori:
- Condiţiile de incertitudine economică descurajează companiile să facă investiţii noi, iar acest fapt îngustează cererea pentru credit
- Chiar şi agenţii economici solvabili care îndrăznesc să apeleze la resursele bancare obţin mult mai dificil finanţările, întrucât evaluarea riscurilor de către bănci are loc în condiţii mult mai dure reieşind din contextul macroeconomic defavorabil
- Apetitul băncilor pentru risc este inhibat şi de alternativa obţinerii de profituri decente din achiziţionarea valorilor mobiliare de stat (VMS). De la începutul anului curent, băncile autohtone au profitat din plin de agonia statului de a finanţa deficitul bugetar exclusiv din resurse interne în condiţiile îngheţării finanţărilor externe. Astfel, în primele 8 luni ale anului curent, băncile locale au obţinut venituri de circa 830 milioane lei din VMS, rezultat care depăşeşte de peste 2,2 ori nivelul venitului din aceeaşi perioadă a anului 2015.
Moldindconbank, Eximbank şi Victoriabank au raportat cele mai importante ritmuri de descreştere a portofoliilor de credite de la începutul anului.
Sursa: Datele BNM
Scăderea ratei de bază a ajutat mai mult statul, decât economia
Este de remarcat faptul că reieşind din conjunctura economică, de la începutul anului Banca Naţională a trecut la relaxarea politicii monetare în speranţa revigorării activităţii de creditare. Astfel, urmare a mai multor decizii de politică monetară de scăderi succesive a ratei de bază, aceasta s-a diminuat de la începutul anului cu 10 puncte procentuale (p.p.) de la 19,5 la 9,5%. Totuşi, acest fapt a ajutat mai mult statul şi mai puţin sectorul real al economiei.
Chiar dacă rata medie a dobânzii pe sectorul bancar s-a diminuat din ianuarie până în august cu 2,38 p.p. până la 13,7, aceasta nu a impulsionat prea mult procesul de creditare. În acelaşi timp, scăderea ratei de bază a avut un efect mult mai substanţial asupra costurilor de împrumut a statului prin intermediul VMS.
Dacă în primul trimestru, Ministerul Finanţelor se împrumuta la rate de 24-26%, în luna august costurile de împrumut s-au redus de peste 2 ori până la o rată medie a VMS aflată în intervalul de 10-11%.
Guvernul în conflict de interese cu economia
În situaţia conturată în ultimul an, statul a intrat într-un soi de conflict de interese, întrucât chiar dacă una din cele 7 priorităţi a Strategiei de dezvoltare 2020 este Finanţe accesibile şi ieftine, prin procurarea masivă de VMS de la băncile comerciale are loc de fapt limitarea accesului sectorului real al economiei la resursele creditare.
Chiar dacă deseori persistă percepţia că băncile comerciale stau pe un munte de lichidităţi şi nu vor să crediteze economia, aceasta este mai mult o aparenţă. Deşi ponderea activelor lichide în total active a atins cifra de 46% în august, spaţiile de manevră în creditare a băncilor rămân la moment destul de limitate. În primul rând, cea mai mare parte a resurselor lichide de care dispun băncile sunt pe termen scurt, în timp ce cererea pentru resursele creditare este pe termene mai îndelungate.
Spre exemplu, 95% din volumul de depozite atrase de bănci în ianuarie - august au fost pe termene de până la 12 luni. În acelaşi timp, raportat la aceeaşi perioadă, 85% din creditele noi acordate au fost pe termen ce depăşesc 12 luni, ceea ce complică asigurarea unor lichidităţi suficiente pe benzi de scadenţe.
Pe de altă parte, tabloul macroeconomic negativ descris mai sus este conştientizat şi de BNM, care de o perioadă bună de timp menţine norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă la nivelul de 35% la sută din baza de calcul. Cu alte cuvinte, băncile comerciale sunt obligate să ţină sub formă de rezerve peste 1/3 din resursele atrase în monedă naţională în scopul minimizării riscurilor.
Plus 2,3 miliarde la credite neperformante de la începutul anului
Iar riscurile sunt evidente şi sunt resimţite de bănci prin intermediul escaladării cotei creditelor neperformante. De la începutul anului, volumul creditelor neperformante pe sector a crescut cu circa 2,3 miliarde lei până la 6,13 miliarde.
De departe cea mai bruscă înrăutăţire se atestă la Victoriabank, acolo unde portofoliul de neperformante a crescut de 3,5 ori până la 1,84 miliarde lei. Însă în acest context trebuie de adăugat faptul că pe lângă înrăutăţirea capacităţii de plată a debitorilor, în această perioadă s-au înăsprit şi rigorile de clasificare a creditelor.
Victoriabank este la fel un exemplu relevant în acest sens, întrucât volumul de neperformante la această bancă a crescut brusc anume după efectuarea auditului, care s-a soldat inclusiv cu reclasificarea la neperformante a mai multor credite.
Sursa: Datele BNM
Despre problema neperformantelor a vorbit şi guvernatorul BNM în cadrul şedinţei Comisiei economie, buget şi finanţe.
„Se înregistrează o înrăutăţire a calităţii activelor din sistemul bancar. Acum agenţii economici au probleme, înregistrează arierate. Stocul total al creditelor neperformante pe sistem a trecut de la 8,4% în 2014 şi 9,9% în 2015 la peste 16% în prezent”, a precizat Cioclea.
Sursa: Datele BNM
Continuarea pe mold-street.com
Jurnal.md
