„În primele nouă luni ale acestui an, Serviciul Vamal a încasat la bugetul de stat peste 12,4 miliarde lei, cu circa un miliard de lei mai mult faţă de perioada similară a anului trecut”, a raportat Directorul General al Vămii, Vitalie Vrabie.
La rândul său Fiscul a anunţat că doar pe parcursul lunii septembrie 2016 la Bugetul Public Naţional au fost acumulate venituri administrate de Serviciul Fiscal de Stat în sumă de 2.454,4 milioane lei, ceea ce este cu 239,2 milioane lei mai mult ca în septembrie 2015.
Cifre „frumoase” şi tendinţe periculoase
Dincolo de aceste statistici „frumoase” mai există şi altele care scot la iveală tendinţe periculoase pentru bugetul ţării.
Una dintre acestea se referă la restanţa la plăţi de bază la Bugetul Public Naţional (BPN) aferentă plăţilor administrate de Serviciul Fiscal.
Astfel datele oficiale arată că la 31 decembrie 2015, restanţa la plăţi de bază era de 1.035 milioane lei, scăzând cu circa 630 milioane lei în 2015. Aceasta a permis fostului şef al Fiscului Ion Prisăcaru să raporteze această evoluţie ca pe o „performanţă istorică pe dimensiunea stingerii obligaţiunilor faţă de Bugetul Public Naţional”.
„Pentru prima dată în istoria SFS, după amnistierea fiscală, Fiscul a reuşit nu doar să nu admită creşterea restanţelor, ci să le reducă substanţial”, se constata în raportul Fiscului pentru anul 2015.
În luna ianuarie 2016, însă restanţele au crescut brusc cu peste 270 de milioane lei până la 1,31 miliarde lei. După venirea la finele lunii februarie 2016, a lui Serghei Puşcuţa în fruntea Fiscului, în primele 100 de zile s-a atestat o scădere a restanţelor până la 1.076 milioane lei.
De la finele lunii mai, însă restanţele s-au majorat continuu şi au ajuns la 31 august 2016, să constituie circa 1,83 miliarde lei, care e o cifră-record pentru Fisc.
O nouă amnistie fiscală
Veaceslav Negruţa, exministru al Finanţelor susţine că aceasta e o tendinţă periculoasă care ar putea avea câteva explicaţii.
„În primul rând ar putea fi vorba de faptul că Fiscul calculează taxe şi plăţi la Buget, dar agenţii economici nu le achită şi aceasta denotă o administrare fiscală proastă. A doua explicaţie ar fi chiar incapacitatea de plată a agenţilor economici, care relevă o situaţie economică gravă”, a precizat pentru Mold-Street, Veaceslav Negruţa.
Fostul ministru al Finanţelor nu exclude şi un alt scenariu. „La mijloc ar putea fi şi o posibilă amnistie fiscală după alegeri şi acum anumiţi agenţi economici nu mai achită taxele la buget, ca apoi să beneficieze de amnistie, aşa cum s-a întâmplat în anul 2007”, a declarat exministrul Finanţelor.
Amnistia din 2007 a stimulat o nouă creştere a datoriilor
Amintim că în anul 2007 statul a anulat datorii fiscale ale companiilor, amenzi şi penalităţi în valoare de patru miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de dolari la cursul de atunci). Suma reprezenta aproximativ o treime din veniturile bugetare planificate în 2007.
Măsura era parte a iniţiativei lui Vladimir Voronin preşedintele de atunci a Republicii Moldova privind „liberalizarea economiei naţionale.”
Amnistierea fiscală se referea la toate datoriile reflectate în sistemele de evidenţă ale Serviciului fiscal de stat, ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Stat şi ale Casei Naţionale de Asigurări în Medicină conform situaţiei de la 1 ianuarie 2007 şi neachitate la 11 mai 2007.
Principalii beneficiari au fost mai multe companii de stat şi private care acumulaseră datorii uriaşe ca urmare a ineficienţei în activitate.
Printre efectele acestei amnistii experţii au menţionat şi „creşterea sentimentului de injustiţie fiscală şi sentimentul că evaziunea fiscală nu este o acţiune regretabilă”.
Autorităţile deocamdată nu au anunţat nici iniţiativă privind o posibilă amnistie fiscală, dar în mediul de afaceri se discută deja de câteva luni despre o posibilă amnistie fiscală.
Jurnal.md
