Acestea au fost şocurile care au marcat economia Republicii Moldova pe parcursul anului 2015 şi care au afectat considerabil situaţia socială a ţării. Lipsa unui Guvern care ar fi capabil să redreseze economia şi preocuparea clasei politice de la Chişinău pentru lupta pentru putere fac prognozele pentru anul 2016 şi mai pesimiste.
„Unde-i miliardul”?
Aceasta a fost întrebarea anului economic 2015, după ce au început a ieşi la iveală schemele de spălare a banilor prin intermediul celor trei instituţii financiare, Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială. Astfel, situaţia din sistemul bancar a ridicat Republica Moldova în topurile ştirilor internaţionale. Prima etapă de investigaţie a companiei americane Kroll, precum şi arestarea mai multor presupuşi învinuiţi, inclusiv a ex-premierului, Vlad Filat, nu au avut niciun efect. Mai mult decât atât, dorind să oprească neverosimilul, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a acordat credite în valoare de 14,2 miliarde lei (apr. 655 de mil. Euro) acestor trei bănci, sumă care, în urma deciziei de a lichida băncile, urmează a fi transformată în datorie de stat, iar banii vor fi întorşi de cetăţeni.
Banii scoşi prin scheme de corupţie şi delapidări, nu au fost încă găsiţi, iar autorităţile de la Chişinău nu îşi doresc o soluţionare a problemei. Sveatoslav Mihalache, doctor în economie, apreciază că este necesară o voinţă politică pentru ca această investigaţie să fie dusă la bun sfârşit. „Politicienii au promis de atâtea ori dar nu au făcut nimic. De trei luni stăm în suspans, deoarece despre a doua investigaţie Kroll a început să se vorbească doar în luna septembrie 2015. Totodată, pe lângă faptul că nu avem Guvern, nici BNM nu are guvernator, iar fără un consiliu de administraţie al acesteia, nu este posibil să începi o asemenea procedură, deoarece toate documentele importante se află în mâinile băncii naţionale. Astfel, cu cât mai mult timp trece cu atât şansele de a recupera banii scad, iar suma va fi tot mai mică şi mai mică”, a menţionat pentru DW expertul.
În plus, criza din sistemul bancar a afectat alte trei bănci („Moldova-Agroindbank”, „Victoriabank” şi „Moldindconbank”) de la Chişinău, care au fost puse sub supraveghere specială. Veaceslav Negruţa, expert în economie şi ex-ministrul Finanţelor al R. Moldova, consideră că acestea din urmă pot avea aceeaşi soartă, din simplul motiv că istoria este aceeaşi – lipsă de transparenţă în acţionariat şi performanţe în managementul acestor instituţii.
„Procedura de insolvabilitate şi lichidare a acestor trei bănci va dura, probabil, cel puţin trei ani. Activele acestor trei bănci urmează a fi rambursate BNM în contul acestor datorii. Deci, soarta lor este stabilită de mult timp, deoarece nefiind încă în procedură de lichidare aceste bănci au fost de fapt decapitalizate, businessul lor fiind preluat de către instituţiile statului, care, intenţionat şi ghidat, au obţinut ceea ce au dorit – reorientarea afacerii acestora către alte bănci. Din aceste considerente este foarte necesar ca acea formulă de creditare de urgenţă pe care a aplicat-o BNM în cazul primelor bănci să fie cât se poate de repede oprită şi să fie aplicată legea, dar nu luate decizii în baza unor hotărâri de Guvern secrete, cu scopul de a pompa alte miliarde, în alte trei bănci, care se vor adeveri că s-au dus pe apa sâmbetei ca şi în cazul primelor”, a declarat, în exclusivitate pentru DW, Veaceslav Negruţă.
Economia autorităţilor diferită de cea a experţilor
„Furtul miliardului”, aşa cum este numit de mai mulţi experţi în economie, a generat o reacţie în lanţ, care a afectat economia. La începutul anului, moneda naţională a Republicii Moldova a început să cadă brusc ajungând la cote critice. De asemenea, au început să scadă exporturile, iar investitorii străini nu au mai avut curajul de a intra pe piaţă. La aceasta s-a adăugat şi stoparea asistenţei din partea partenerilor de dezvoltare, Uniunea Europeană, Banca Mondială, iar tratativele cu Fondul Monetar Internaţional au intrat în impas.
În asemenea situaţie, autorităţile de la Chişinău au fost nevoite să revizuiască prognozele de creştere economică şi evoluţia Produsului Intern Brut. Astfel, în 2015 PIB-ul ţării a înregistrat un declin de 2%, iar prognozele Ministerului Economiei pentru 2016 arată că economia naţională va înregistra o creştere modestă anul viitor, de doar 1,5%, preţurile vor creşte aproape cu 10%, iar moneda naţională se va deprecia şi mai mult.
Însă opiniile experţilor privind evoluţia economiei în 2016 diferă de cele ale autorităţilor. La aceasta se adaugă şi faptul că Guvernul Republicii Moldova încă nu are un proiect de buget de stat pentru anul 2016, iar în lipsa acestuia orice prognoze oficiale par a fi mult mai optimiste decât situaţia reală.
„Sunt de părere că situaţia economică în ţară se agravează pe zi ce trece. Chiar dacă vom lua în calcul un scenariu pozitiv, în care va fi ales un guvern reformator şi o conducere a BNM fără tutelă politică, starea lucrurilor nu se va îmbunătăţi peste noapte, aşa cum toate sectoarele economice şi financiare se află deja într-o criză profundă fără precedent pentru istoria R. Moldova. Din cauza incertitudinii politice, este imposibil de a face o prognoză relevantă pentru tot anul 2016. Pentru primul trimestru al următorului an putem aştepta o scădere de aprox. 8% a economiei, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, apoi anul 2016 va fi anul recensământului. Temerile exprimate în debutul anului 2015 privind posibilitatea întârzierii plăţilor salariale la bugetari au început, din păcate, să se adeverească. Una dintre principalele ramuri ale economiei - agricultura - va avea de suferit din cauza condiţiilor meteorologice instabile. Moneda naţională va continua tendinţa negativă în raport cu alte valute. Pendulul pieţei valutare va oscila în jurul cotei de 25 lei faţă de dolar SUA (n. r. actualmente 1 USD=19.7 lei). Stagflaţia va domina economia naţională în 2016, reprezentată prin creşterea preţurilor şi a ratei şomajului, pe de o parte, şi scăderea economică şi a veniturilor populaţiei, pe de alta”, a declarat Sveatoslav Mihalache.
Conflictele regionale, ajutorul financiar extern şi remitenţele
Economia Republicii Moldova va avea de suferit nu numai din cauza incapacităţii guvernanţilor de la Chişinău de a gestiona situaţia, ci şi din cauza conflictelor regionale, care au dus la reducerea exporturilor cu 25%, precum şi la scăderea considerabilă a remitenţelor din Federaţia Rusă, cauzată de devalorizarea rublei. Totodată, Banca Mondială şi UE au declarat că nu vor acorda asistenţă financiară R. Moldova din cauza aceloraşi instabilităţi politice, iar negocierile cu FMI au intrat în impas. La aceasta se adaugă decizia preşedintelui României de a stopa creditul de 150 milioane de euro, destinat salvării bugetului moldovenesc.
„Ajutorul partenerilor externi era de aproape 12% din veniturile la buget, acordat fie din granturi sau credite externe. Al doilea element sunt remitenţele, deja în scădere. Un al treilea element este reducerea exporturilor cu 25-30%, ceea ce a adus mai puţină valută în ţară. Noi eram dependenţi de aceşti factori dar, cu toate acestea, tot ce a făcut clasa politică în ultimii doi ani a fost un proces de autoizolare. Astfel, eu nu văd o evoluţie a situaţiei şi a deblocării dialogului cu partenerii externi în prima jumătate a anului 2016. Poate doar în decembrie din anul viitor aceste ajutoare financiare externe vor ajunge în R. Moldova, ceea ce înseamnă că aproape un an ne vom confrunta cu o „foame” financiară extremă. Este sigur că deblocarea ajutorului partenerilor externi, într-un fel sau altul, va salva situaţia de aici. Din moment ce vom relua negocierile cu FMI şi acesta va zice că noi suntem coerenţi în politicile noastre financiare, atunci va apărea un semnal pentru UE şi Banca Mondială, dar şi pentru investitorii privaţi”, a spus ex-ministrul Finanţelor pentru DW.
Sectorul energetic – ancora ce ţine la fund economia
La toate problemele acute cu care se va confrunta economia Republicii Moldova se vor adăuga şi cele din sectorul energetic. Chişinăul este dependent energetic şi de livrările de gaze naturale din Federaţia Rusă. Aceasta a creat un monopol pe piaţă de pe urma căruia au de suferit cetăţenii. Din cauza deprecierii leului, în 2015, au fost majorate tarifele la energia electrică, iar acestea, după cum afirmă experţii, vor creşte şi în 2016. Totodată, gazele naturale au fost permanent un instrument de şantaj din partea Moscovei, iar disputele dintre Chişinău şi Tiraspol au creat datorii istorice pe care trebuie să le achite contribuabilii.
Tentativele societăţii civile şi ale experţilor de a face claritate în acest sector au dus doar la demascarea unor scheme frauduloase, care au demonstrat aceeaşi lipsă de transparenţă din partea oficialităţilor. Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, a încercat, pe parcursul anului 2015, să demonstreze că politicienii folosesc diferite mijloace corupte pentru a spăla bani prin firme intermediare off-shore. Cu părere de rău, aceste tentative au rămas doar pe hârtie, iar autorităţile nu au întreprins nimic pentru a stopa furturile.
„La capitolul gaze naturale noi suntem dependenţi 100% de gigantul rus Gazprom, iar la cel electric 80% din consum îl asigurăm din livrările de la centrala electrică de la Kuciurgan din regiunea transnistreană, ceea ce înseamnă că practic finanţăm regimul separatist de la Tiraspol. Totodată, dacă facem un calcul bazat pe datele Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică, prin scheme de intermediari, noi pierdem circa 150 de milioane de dolari americani, care rămân în conturile 'Energokapital'. Unde se duc ulterior aceşti bani, luaţi din buzunarul cetăţenilor, noi nu cunoaştem. Astfel, jumătate din factura noastră la energie o achităm unei companii care are conturi în off-shore. Acesta este un motiv pentru care nu se doresc alte surse energetice alternative, cum ar fi în România, unde energia electrică este mai ieftină cu 40%. Dacă e să fac un calcul, atunci noi am putea economisi anual circa 80 milioane USD. Proiectele cu România ne-ar asigura şi o securitate energetică de lungă durată. În concluzie, situaţia din sector nu se va modifica nici în anul care vine, deoarece cineva obţine profituri fabuloase din sectorul energetic moldovenesc”, a declarat expertul, în exclusivitate pentru DW.
Potrivit analiştilor, anul 2016 va fi un an greu pentru economia Republicii Moldova, iar cetăţenii, care au protestat pe parcursul ultimelor luni, s-au săturat de luptele interminabile ale politicienilor şi oligarhilor de la Chişinău. Acum, toţi sunt în aşteptarea unui nou Guvern, dar care, se pare, că nu va fi ales în curând. O nouă guvernare este aşteptată şi de partenerii occidentali care vor să acorde o mână de ajutor corabiei naufragiate, pe nume Republica Moldova.
Jurnal.md
