Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
„Cum un auditor mondial a eşuat în identificarea un furt echivalent cu 15 la sută din PIB-ul Republicii Moldova”, titrează The Guardian, într-un articol despre jaful de miliarde de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. „Subsidiara companiei de audit Grant Thornton oferea servicii celor trei bănci în perioada când un miliard de dolari a fost furat”, scrie publicaţia britanică, referindu-se la compania Grant Thornton Moldova, condusă de actualul ministru al Economiei (propus de PD), Stephane Bride.
Compania britanică de audit, Grant Thornton, unul dintre lideri pe această piaţă la nivel mondial, a fost acuzată de neglijenţă şi incompetenţă, după ce, chiar pe sub nasul ei, a fost furat un miliard de dolari de la trei bănci din Moldova, prin tranzacţii financiare complexe, unele din ele prin companii din Marea Britanie.
În consecinţă, autorităţile au trebuit să salveze cele trei bănci cu un ajutor financiar echivalent cu jumătate din bugetul anual. Efectul a fost un colaps al valutei naţionale şi o plonjare spre recesiune, ruinând economia practic peste noapte. Moldova este deja ţara cea mai săracă din Europa, comentează The Guardian.
Furtul a fost descoperit în noiembrie 2014 la băncile care erau deservite încă din anii 2010, 2011 şi respectiv 2013 de către franciza din Moldova a Grant Thornton. Deputatul Iurie Chirinciuc, care a făcut parte din comisia de investigaţie a furtului, crede că conducerea Grant Thornton a fost neglijentă şi obstructivă. „Toate rapoartele de audit ofereau avize pozitive. Cum e posibil să dai un aviz pozitiv când situaţia la aceste bănci era atât de gravă?”, a declarat Chirinciuc, solicitat de jurnaliştii britanici.
De cealaltă parte, Grant Thornton a declarat că a atras atenţia băncilor şi a autorităţilor competente în privinţa îngrijorărilor faţă de aceste bănci. Dar Chirinciuc afirmă că declaraţiile companiei, în general, nu inspiră încredere. El susţine că au existat mai multe solicitări către auditori pentru a oferi mărturii în cadrul anchetei, dar că aceştia s-au opus vehement.
„Am depus o cerere oficială pentru a obţine auditul Grant Thornton de la banca centrală. Fiind în comisie, am fost şocat să aflu că toate instituţiie de stat au fost informate şi puse la curent cu situaţia de la bănci, dar nu au intervenit. Aceste circumstanţe mă face să cred că oficiali de rang înalt au fost implicaţi în furtul miliardului”, a spus deputatul.
De asemenea, Chirinciuc a fost şocat că, după descoperirea fraudei, directorul Grand Thornton din Moldova, Stéphane Bridé, a fost numit ministru al Economiei. Bridé a declarat, pentru The Guardian, că numirea lui în funcţie „a fost în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova” şi că au fost luate în consideraţie experienţa şi calităţile sale profesionale.
Banca de Economii şi Unibank au oferit o serie de împrumuturi false, în baza unor garanţii falsificate, diferitor companii. Ulterior aceşti bani au fost transferaţi în zone off-shore. Unele dintre aceste credite au fost transferate la companii britanice, controlate de entităţi proprietarii cărora rămân în umbră.
Două rapoarte preliminare – unul al comisiei parlamentare şi altul al companiei americane Kroll – au sugerat că frauda a devenit în cele din urmă ocupaţia de bază a băncilor. „Managementul băncilor manifestă greşeli evidente prin acordare de credite care au fost compromise de la bun început. Au fost efectuate tranzacţii cu caracter fictiv şi fraudulos”, se arată în raportul parlamentar. Deputaţii au concluzionat că băncile, cu bună ştiinţă, şi-au pus în pericol „capacitatea de a efectua operaţii de bază” precum plata pensiilor şi a salariilor în sectorul public.
Băncile au interpretat greşit în mod constant solduri de numerar prin utilizarea cu rea credinţă a „depozitelor overnight” - depozite cu rata zero de la băncile ruseşti Interprombank, Gazprombank, Alef Bank şi Metrobank – pentru a ascunde lipsa de capital, în timp ce continuau să ofere credite neperformante. „În esenţă, aceste operaţiuni erau unele de manipulare”, menţionează raportul parlamentar.
Băncile au devenit atât de contaminate, încât FMI şi Banca Mondială au suspendat ajutorul financiar acordat Moldovei, iar Uniunea Europeană intenţionează să urmeze aceeaşi cale. Directorul de ţară al Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer, a declarat săptămâna trecută: „Sfatul nostru pentru autorităţi este ca cele trei bănci să fie lichidate”. Alex Kremer afirmă că naţionalizarea sau recapitalizarea băncilor ar însemna cheltuirea mai multor bani din buzunarele contribuabililor.
Procurorii moldoveni au iniţiat o anchetă, în cadrul căreia aproape 30 de persoane au fost acuzate, inclusiv directori de bănci. Printre ei se numără Ilan Shor, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii din aprilie 2014, acuzat că ar fi pus la cale acest jaf. Shor, care a fost eliberat de sub arestul de la domiciliu pe 23 mai, neagă comiterea infracţiunii. La începutul acestei luni el a fost ales primar al oraşului Orhei.
Potrivit raportului Kroll, un grup de companii controlate de Ilan Shor au preluat treptat băncile, iar în 2010 au început să-şi ofere împrumuturi care nu vor fi niciodată rambursate. Când au început percheziţiile, „a fost dat ordin de către managementul băncilor de a arhiva documentaţia privind tranzacţiile suspecte”. O maşină care aparţine altei companii a lui Shor care colecta actele a fost ulterior furată şi arsă.
În perioada 2011, când companiile lui Shor ar fi început să-şi bage colţii în bănci, şi octombrie 2014, când a avut loc jaful, Kroll a identificat un număr de la 10 la 39 de companii ale lui Shor care au fost implicate. În decembrie 2014, 90% din creditele Unibank erau oferite companiilor lui Shor. Depozitele înregistrate ca fiind din bănci ruseşti, care au permis Băncii de Economii să ofere împrumuturi uriaşe, nu au fost depistate.
„Ilan Shor şi indivizi din anturajul lui au jucat un rol esenţial în coordonarea acestei activităţi”, comentează Kroll în raportul său, afirmând că „a persistat o intenţie deliberată de a extrage un beneficiu cât mai mare pentru entităţile care sunt legate de Shor şi în detrimentul băncilor”.
Grant Thornton nu a fost prezentă în Republica Moldova înainte de 2010, dar ascensiunea sa a fost uimitoare. Şapte din 14 bănci ale ţării i-au devenit clienţi timp de patru ani, ceea ce-l face cel mai mare jucător pe piaţă. Concurenţii internaţionali ca KPMG şi Deloitte în mod constant au pierdut în Moldova în faţa Grand Thornton, deservind doar două bănci majore în ţară până în 2013.
Reprezentanţii francizei Grant Thornton din Moldova neagă acuzaţiile şi spun că auditorii nu pot fi responsabili dacă clienţii nu dezvăluie informaţia financiară totalmente. „Chiar dacă noi dorim să deconspirăm toate fraudele, conform Standardelor Internaţionale de Audit, rolul auditorilor nu este de a descoperi frauda sau de a porni urmăriri penale clienţilor pentru fraudă. Noi credem că avizurile de audit au fost corecte în aceste condiţii”, se arată într-o declaraţie a companiei de audit.
Purtătorul de cuvânt al Grant Thornton afirmă că subsidiara a acţionat în mod autonom şi că activitatea sa este analizată de sediul central la fiecare trei ani. Sursa nu a răspuns la nicio întrebare cu privire la o relaţie viitoare cu Grant Thornton Moldova.
Urmărirea penală a jafului de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank continuă. Banca Naţională a Moldovei şi Guvernul au refuzat să ofere comentarii pentru The Guardian. „Aproximativ 50 de mii de moldoveni au protestat pe 3 mai la Chişinău, cerând investigarea furtului şi recuperarea banilor furaţi”, conchide publicaţia britanică.