Potrivit unei investigaţii RISE Moldova, în perioada 2010-2014 organizaţii criminale şi politicieni corupţi din Rusia au transferat 20 de miliarde de dolari din fonduri murdare în cadrul unui circuit global de spălare de bani. În schemă a fost implicat un văr de-al lui Vladimir Putin, ofiţeri FSB, firme ruseşti, companii off-shore şi interpuşi sau aşa-zişii agenţi proxy. Procesul a fost „legalizat” prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova, despre care experţii spun că este controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Ulterior, banii spălaţi au fost răspândiţi în toată Europa.

Printre băncile ruseşti implicate, dar care sunt active, se numără Mosoblbank, Baltika, Soveţkii, Morskoi, Tempbank, Strateghia, Okskii, Smart-Bank, Kreditinvest. Au rămas fără licenţă Rosiiskii Kredit, Transportnîi, Zapadnîi, Mast-Bank, Antal, Ruskii Zemelinîi Bank, Taurus, Rubliovskii, Evropeiskii Express, Interkapitalbank.

Acum o săptămână autorităţile ruse l-au arestat pe afaceristul Aleksandr Grigoriev, unul dintre membrii grupării care a pus în funcţiune schema de spălare de bani. Astfel, doar în ultimii patru ani gruparea criminală formată din 500 de membri a scos din circa 60 de bănci ruseşti lichidităţi în valoare de 46 de miliarde de dolari, iar venitul ilicit anual al indivizilor ajunge la un trilion de ruble ruseşti. 

Înainte de a se implica în activităţi bancare, Grigoriev a fost proprietarul unei companii de construcţii. Din consiliul de administraţie al acestei firme făcea parte şi vărul preşedintelui rus, Igor Putin. Ulterior, Aleksandr Grigoriev a reuşit să deţină trei bănci care acum au rămas fără licenţă. Din nou, vărul lui Putin era membru în consiliul de administraţie la una dintre aceste trei bănci.

O tranzacţie tipică în schema rusească de spălare de bani începea, de regulă, cu două companii off-shore, de multe ori cu sediul în Marea Britanie, şi cu adevăraţii lor proprietari ascunşi în zonele off-shore, numite şi paradise fiscale. Companiile semnau contracte false de împrumut, pe sume uriaşe, de la 100 până la 800 de milioane de dolari. De fiecare dată, datoriile erau garantate de companii din Federaţia Rusă, conduse, în majoritatea cazurilor, de cetăţeni moldoveni, infiltraţi pentru a asigura accesul în instanţele judecătoreşti din Republica Moldova. În total au fost implicate 90 de companii ruseşti.

Următorul pas pentru compania „debitoare” era de a refuza să ramburseze datoria companiei „creditoare”, transferând-o pe seama companiilor ruseşti care au garantat împrumutul. „Creditorul” înainta o cerere în instanţa de judecată din Republica Moldova, unde un judecător emitea o decizie care obliga firma rusească să stingă datoria. Astfel, firma din Rusia obţinea temeiul legal pentru a transfera banii pe contul executorului judecătoresc, deschis la „Moldindconbank”, o instituţie financiară conectată la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Moldova. Ulterior, executorul transfera sumele pe contul companiei „creditoare”, în banca letonă Trasta Komercbanka.

În „spălătoria rusească” au fost implicaţi peste 20 de magistraţi de la 15 instanţe de judecată din Republica Moldova, care, în perioada anilor 2010-2014, la solicitarea unui lanţ de companii off-shore, au emis peste 50 de ordonanţe judecătoreşti privind încasarea unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari.

La nivel internaţional, imaginea Republicii Moldova a fost grav afectată, fiind asociată cu o ţară în care reprezentanţii lumii criminale se simt confortabil şi pot să-şi spele banii obţinuţi pe căi ilegale. Experţii de la Chişinău consideră că implementarea „spălătoriei ruseşti” a fost posibilă în Republica Moldova în condiţiile în care sistemul judecătoresc şi instituţiile de drept sunt controlate politic. Or, anume CNA şi PG, instituţii responsabile direct de prevenirea spălării banilor, au fost partajate PD, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, beneficiarul final al atacurilor raider de la mai multe bănci în perioada 2011-2012, potrivit Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra.

Într-un memoriu publicat încă în 2014, avocatul Andrei Năstase a atenţionat că în perioada actualei guvernări (2010-2014), spălările de bani din Rusia şi atacurile raider au luat o amploare înspăimântătoare: atacurile raider au cuprins 80% din sectorul bancar şi de asigurări al Republicii Moldova, iar spălările de bani din Rusia, sesizate de instituţiile americane şi europene încă din 2009, au ajuns la zeci de miliarde de dolari. Avocatul Andrei Năstase a demonstrat că ambele tehnologii criminale folosesc acelaşi grup de judecători corupţi, sunt săvârşite prin aceleaşi metode şi tertipuri şi au aceiaşi beneficiari.

Actualmente Republica Moldova trece printr-o gravă criză economică, cauzată în primul rând, de jaful din sistemul bancar a unui miliard de dolari. Cea mai mare parte din miliardul furat a fost scoasă din ţară printr-o reţea de firme şi operaţiuni dubioase, după care plasată în zone speciale. Mai multe companii off-shore scoţiene sunt prezente în schema de spălare de bani din perioada 2010-2014, când 20 de miliarde de dolari, bani iliciţi proveniţi din Rusia, au trecut printr-o bancă din Republica Moldova. O investigaţie Business New Europe a scos la iveală faptul că mai multe companii off-shore din Scoţia au fost implicate în schema frauduloasă, fiind aceleaşi firme off-shore care au participat în atacurile raider din Moldova în perioada 2011-2012, al căror beneficiar final este oligarhul Vladimir Plahotniuc. 

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.