Băncile letone au fost conectate la scandalul bancar din Republica Moldova încă în 2012, atunci când un şir de acţionari au procurat pachete de acţiuni de la Universalbank, luând împrumuturi de la companii obscure din Marea Britanie. La acel moment, transferurile financiare erau efectuate prin intermediul unor bănci din Letonia, se spune într-o investigaţie a Ziarului de Gardă. De atunci, au avut loc mai multe schimbări în lista de proprietari ai acestor bănci, dar şi a Băncii Sociale şi Băncii de Economii, care au folosit acelaşi truc – procurarea de acţiuni, contra unor împrumuturi din off-shore-uri britanice obscure, transferate prin cele trei bănci letone. Cetăţenii care au luat aceste împrumuturi şi au cumpărat acţiunile băncilor par să nu aibă nimic în comun. Totuşi, au conturi aproape similare şi au acţionat în baza unor scenarii identice.

Acest carusel de împrumuturi pentru procurarea acţiunilor din cele trei bănci a culminat cu o serie de evenimente financiare care s-au produs în noiembrie 2014. Atunci, în toiul campaniei electorale parlamentare, când societatea era preocupată de alegerea unei alianţe pro-europene, banii din cele trei bănci moldoveneşti au luat drumul spre alte firme off-shore obscure, trecând prin aceleaşi trei bănci letone, cu buna ştiinţă a autorităţilor declarate pro-europene.

PASTA BANKA: bani de la şi pentru firmele lui Vlad Plahotniuc

Una dintre băncile letone prin care au fost spălaţi banii din schemele moldo-britanice se numeşte Pasta Banka, care are 7 ani şi este situată în centrul oraşului Riga, chiar lângă Hotelul Radisson, unde au loc multe forumuri europene. Şi ultimul Summit al Parteneriatului Estic a avut loc la acest hotel, la care au participat înalţi oficiali din R. Moldova, dar care, în alocuţiunile lor cu privire la progresele R. Moldova vizând asocierea cu UE, nu au menţionat nimic despre aceste tranzacţii.

Latvija Pasta Banka este cunoscută pentru faptul că are angajaţi care comunică foarte bine în rusă, dezvăluind că operează cu succes pentru statele din ex-URSS. În ultimul său raport făcut public la 30 iunie 2015, conducerea Pasta Banka subliniază că zonele sale prioritare sunt Rusia şi statele CSI. De asemenea, în raport sunt enumerate riscurile esenţiale pentru stabilitatea băncii, unul dintre acestea fiind „spălarea banilor”.

Cu toate acestea, experţi în tranzacţii financiare consideră că anume asemenea operaţiuni au avut loc prin intermediul acestei bănci în cazul dispariţiei miliardului moldovenesc. Încă în 2012, persoane cu cetăţenia rusă şi ucraineană au procurat acţiuni în Banca Socială, împrumutând bani prin intermediul Pasta Banka de la companii off-shore.

Persoanele în cauză au conturi aproape similare în banca letonă, ceea ce vorbeşte despre faptul că şi-au deschis conturile simultan. De asemenea, nu doar firmele off-shore de unde au împrumutat banii pentru a procura acţiuni la băncile moldoveneşti sunt obscure, ci şi ele însele sunt dubioase.

După cum scrie presa ucraineană, cinci dintre cetăţenii ucraineni care au procurat acţiuni la Banca Socială au viză de reşedinţă într-un orăşel mic numit Novaia Kahovka, doi dintre ei locuind pe aceeaşi adresă. Olga Nikitaeva, Svetlana Petrenko, Oleksandr Zavarzin, Oleh Stepaneţ, Serghei Andriiciuk, Serghei Merkulov, Ivan Kostianko, Tetiana Boiko, toţi au luat împrumuturi în valoare a câte 650.000 de euro fiecare prin Pasta Banka, procurând astfel acţiuni la Banca Socială din Chişinău. Aceştia au procurat acţiunile băncii, luând împrumuturi de la off-shore-uri ce au rădăcini în Republica Dominicană, Panama, Belize.

Firmele off-shore care au oferit bani acestor persoane obscure au adrese scoţiene, în preajma altor firme off-shore legate de firme aparţinând lui Vladimir Plahotniuc, potrivit presei scoţiene.

Printre sursele de împrumut pentru procurarea acţiunilor la Banca Socială au fost firmele Jet-Tech Industries Ltd şi Manitoba Management, care au făcut transferuri prin Pasta Banka în perioada august-noiembrie 2012 în sumă de 23 milioane de lei.

Firma Jet-Tech Industries este vestită pentru tranzacţii anterioare dubioase cu businessuri din R. Moldova. Directoare a acestei firme până în martie 2014 a fost Angelique Elizabeth Lilley din Noua Zeelandă. Ea conducea şi una dintre firmele care devenise proprietară a Publika.md, care în prezent aparţine lui Vladimir Plahotniuc.

Citiţi informaţii despre celelalte bănci implicate pe ZdG.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.