Gripa este o infecţie respiratorie contagioasă, cu potenţial mic de ameninţare dacă este tratată la timp. Simptomele gripei apar la aproximativ trei zile după expunerea la virus, şi includ: febră, frisoane, tuse, durere în gât, nas înfundat, durere de spate, braţe şi picioare. Deşi manifestările sunt asemănătoare cu cele cauzate de răceală, în cazul gripei sunt totuşi mai severe şi durează mai mult timp.

Cum ne apărăm împotriva gripei?

Vaccinurile împotriva gripei reduc severitatea simptomelor şi protejează împotriva complicaţiilor care ar putea să apară. În plus, adoptarea unui mod de viaţă igienic, asigurarea unui aport constant de vitamine şi minerale din fructe şi legume, hidratare şi somn suficient contribuie la ţinerea sub control a virusului.

Tu ştii care e diferenţa dintre răceală şi gripă?

Deşi, la prima vedere, răceala şi gripa au manifestări comune, fiecare are particularităţi ce le diferenţiază una de cealaltă.

Astfel, încă de la debut, organismul oferă semnale distincte ce ajută la deosebirea acestor două tipuri de viroze respiratorii, iar pacientul poate lua din timp  măsurile corecte de combatere şi diminuare a simptomelor.

Principalul mod de diferenţiere a răcelii şi gripei constă în faptul că cea dintâi afectează pe o durată mai scurtă şi într- un mod mai puţin agresiv organismul decât gripa, care are o durată de manifestare lungă şi poate prezenta episoade severe de afectare a organismului. Astfel, corpul este supus unui efort susţinut de a lupta împotriva gripei, iar imunitatea poate fi pusă în pericol.

De foarte multe ori, tusea, strănutul sau durerile în gât nu ne pot indica decisiv dacă este vorba despre o gripă sau o simplă răceală. Totuşi, principalele simptome care fac diferenţa între cele două afecţiuni sunt:

În cazul răcelii - aceasta debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri de cap şi de gât, urmate de creşterea consistentei mucozităţilor nazale şi modificări de culoare a pielii, care capătă un aspect palid.

În cazul gripei - debutul este brusc şi violent. Febra, de 39 - 40 de grade, este deseori însoţită de stări de oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşu în gât.  Febra poate dura de la 3 până la 5 zile. Tusea este şi ea prezenta şi poate avea o durată de manifestare până la două luni, persistând chiar şi după dispariţia celorlalte simptome. Durerile musculare sunt mult mai acute decât în cazul răcelii, iar frisoanele sunt însoţite de dureri abdominale şi ale oaselor, precum şi senzaţie de usturime a ochilor. Stările de greaţă şi vomă sunt, de asemenea, asociate gripei, iar în cazuri grave acestea pot evolua şi în alte probleme gastro-intestinale.

În afară de contextul simptomatologic, diferenţele dintre cele două tipuri de afecţiuni se extind şi la circumstanţele exterioare organismului:

- Răceala şi gripa sunt provocate de factori distincţi - astfel, răceala este cel mai adesea determinată de rinovirusuri, care afectează nasul, gâtul sau căile respiratorii superioare. Acestea sunt mai puţin puternice decât virusul gripal, care poate proveni în urma unor epidemii.

- Perioada anului în care ne aflăm - de obicei, răceala poate fi contactată pe tot parcursul anului, în special vara. Gripa, în schimb, este mult mai des întâlnită în intervalul noiembrie - februarie deoarece sistemul imunitar este sensibil în timpul sezonului rece şi organismul necesită o îngrijire mai atentă.

Deşi tratamentele prescrise se diferenţiază conform simptomelor pacientului, tipului de infecţie respiratorie şi în funcţie de modul în care tusea se manifestă,  toate  tipurile de terapie  trebuie să acţioneze în mod esenţial ca un antispatic, un antiinflamator pentru căile respiratorii şi un emolient pentru fluidizarea secreţiilor nazale.

Astfel de produse natursite sunt cele pe bază de ulei de eucalipt, rădăcină de lemn dulce şi ulei de mentol, substanţe care au acţiune puternic curativă pentru toate afecţiunile asociate cailor respiratorii: bronşite, faringite, laringite, sinuzite, astm bronşic sau pneumonii şi are în componenţa ingrediente naturale cu acţiune specifică:

uleiul de eucalipt are efect antiinflamator, antimicrobian, analgezic şi de stimulare a sistemului imunitar;
rădăcina de lemn dulce are o acţiune expectorant, antispastica şi antiinflamatoare;
uleiul de mentol  este eficient în creşterea anticorpilor din organism şi combaterea infecţiilor, ajuta la reducerea febrei, are efect antispatic, antiinflamator şi de calmare a tuşei.
Acţiunea sinergică a acestor componente naturale asigura fluidizarea secreţiilor bronhice, reduce inflamaţia, ajută la expectoraţie, calmează accesele puternice de tuse şi întăreşte sistemul imunitar în fata complicaţiilor asociate maladiilor respiratorii.

Cum ne tratăm dacă gripa s-a instalat

Ceaiurile fierbinţi, mierea şi gargara cu sare se numără printre cele mai practice sfaturi care vă ajută să învingeţi răcelile şi gripele din sezonul rece

Dacă sunteţi bolnav, ajutaţi-vă organismul să îşi întărească sistemul de apărare stând în pat, spun autorii studiului publicat pe site-ul ivillage.com. De fapt, patul este unul dintre cele mai indicate locuri în care trebuie să staţi atunci când este vorba de a învinge o răceală sau o gripă.

Potrivit unui studiu publicat în Archives of Internal Medicine, persoanele care dorm mai puţin de şapte ore pe noapte sunt de trei ori mai expuse riscului de a prezenta simptome de răceală în sezonul rece, în comparaţie cu cele care dorm cel puţin opt ore pe noapte.

1. Beţi băuturi fierbinţi

Anumite lichide vă ajută să preveniţi dezhidratarea şi ameliorează congestiile, iar băuturile fierbinţi sunt mai bune decât băuturile la temperatura camerei, combătând cu succes anumite simptome ale gripei şi ale răcelii, precum durerile în gât, afirmă cercetătorii de la Common Cold Centre din cadrul Universităţii Cardiff din Marea Britanie. Beţi cât mai multe lichide, mai ales ceai fierbintre şi apă fierbinte cu lămâie şi miere. Desigur, nu trebuie să uitaţi nici supa de pui atunci când sunteţi răcit sau gripat. Supa de pui conţine anumite proprietăţi antiinflamatorii şi facilitează trecerea mucusului la nivelul nasului.

2. Mâncaţi o lingură de miere

Dacă dumneavoastră sau copiii dumneavoastră au probleme cu somnul pe timpul nopţii din cauza acceselor de tuse, încercaţi să combateţi acest lucru cu o lingură de miere. Potrivit unui studiu publicat în Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine, o lingură de miere, luată înainte de a merge la culcare, calmează tusea prin lubrifierea mucoaselor de la nivelul gâtului.

3. Faceţi gargară cu apă sărată

Gargara cu apă călduţă şi sare vă ajută să scăpaţi de gâtul inflamat şi vă face să vă simţiţi mai bine. Dizolvaţi o jumătate de lingură de sare într-un pahar de apă călduţă de 225 mililitri. Puteţi face gargară la fiecare 3-4 ore.

4. Menţineţi-vă ţesuturile nazale bine hidratate

Folosiţi o soluţie nazală salină sub formă de picături pentru a evita să aveţi un nas încărcat şi pentru a menţine ţesuturile nazale bine hidratate. Această substanţă nu este toxică, nu este iritantă şi poate fi folosită şi de copii. Un studiu realizat de cercetătorii din Cehia a evidenţiat faptul că elevii care folosesc picături nazale pe lângă medicamentele contra tusei şi a nasului înfundat lipsesc mai puţine zile de la şcoală şi prezintă mai puţine simptome de gripă şi răceală în comparaţie cu elevii care au primit doar acele medicamente. Cercetătorii de la Universitatea Wisconsin au descoperit faptul că lavajul nazal cu apă sărată ameliorează şi simptomele alergiilor.

5. Umidificaţi-vă locuinţa

Răceala şi diversele tulpini de viruşi gripali supravieţuiesc şi se înmulţesc mai bine în condiţii de uscăciune. Cu ajutorul unui umidificator veţi combate aerul uscat din interiorul locuinţei, care poate cauza mucoase nazale încărcate şi iritaţii la nivelul gâtului. Se recomandă ca umidificatorul dumneavoastră să nu conţină bacterii, iar pentru acest lucru trebuie să schimbaţi apa din recipient în fiecare zi şi să curăţaţi recipientul o dată la trei zile.