Monitorizată de mai mulţi ani, această fisură care ameninţă să spargă un imens bloc de gheaţă din vestul Antarcticii, a crescut cu peste 10 km de la 1 ianuarie, după ce în luna decembrie crescuse cu 18 km.

Astăzi, ea are o lungime de peste 175 de km, conform datelor satelitare transmise printr-un comunicat al universităţii din Swansea.

Mai rămân mai puţin de 20 de km până ce gheaţa se va detaşa complet pentru a forma cel mai mare aisberg cunoscut vreodată (peste circa 5.000 de km pătraţi, de 85 de ori insula Manhattan).

„Gheaţa se va rupe probabil în lunile care vor urma. Voi fi surprins dacă nu se va întâmpla aşa”, a declarat Adrian Luckman, profesor la Swansea University, care coordonează proiectul britanic Midas, consacrat formării gheţarilor în Antarctica de Vest.

Odată eliberat, aisbergul nu va avea un impact asupra creşterii nivelului oceanelor pentru că gheaţa deja pluteşte pe apă. Însă ea compune o uriaşă barieră de gheaţă plutitoare. Această desprindere a aisbergului va schimba complet peisajul antarctic şi va lăsa banchiza Larsen C vulnerabilă,

consideră experţii. Potrivit acestora, Larsen C ar putea în final să aibă soarta banchizei Larsen B, care s-a dezintegrat de o manieră spectaculoasă în 2002, la finalul unui proces similar. Un al treilea segment, Larsen A a dispărut în 1995.

Banchizele sunt platforme masive de gheaţă ce plutesc pe ocean, pe coastele continentale, de câteva sute de metri grosime. Oamenii de ştiinţă se tem că dezintegrarea acestora va determina deplasarea gheţarilor în largului oceanului, pe fondul creşterii temperaturilor determinată de fenomenul de încălzire globală. Acest lucru va contribui la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, atrag atenţia cercetătorii.