În semn de recunoaştere a eforturilor organizaţiilor de caritate şi a persoanelor, inclusiv a activităţii Maicii Tereza, în atenuarea crizelor umanitare şi a suferinţei umane în cadrul şi între naţiuni, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia /RES/ 67/105 a desemnat ziua de 5 septembrie ca Ziua internaţională a carităţii. Data din 5 septembrie a fost aleasă pentru a comemora trecerea în nefiinţă a Maicii Tereza.

Organizaţia Naţiunilor Unite invită toate statele membre şi toate organizaţiile internaţionale şi regionale, precum şi societatea civilă, inclusiv organizaţiile şi persoanele non-guvernamentale, pentru a marca Ziua internaţională a carităţii într-un mod adecvat, prin încurajarea actelor de caritate, inclusiv prin educaţie şi activităţi de sensibilizare a opiniei publice.

Acţiunile de caritate, cum ar fi voluntariatul şi filantropia, contribuie la crearea unei societăţi incluzive şi mai rezistente. Caritatea poate atenua efectele celor mai grave crize umanitare, asigură, de asemenea, suplimentarea serviciilor publice în sănătate, educaţie, locuinţe şi protecţia copilului. Aceasta ajută la progresul culturii, ştiinţei, sportului, precum şi la protecţia patrimoniului cultural şi natural. De asemenea, promovează drepturile celor marginalizaţi şi defavorizaţi şi face cunoscut mesajul omenirii în situaţii de conflict.

Ziua internaţională a carităţii a fost stabilită cu obiectivul de a sensibiliza şi a mobiliza oameni, ONG-uri şi părţile interesate din întreaga lume pentru a ajuta prin voluntariat şi activităţi filantropice. 

Maica Tereza, călugăriţă şi misionară, pe numele de botez Agnes Gonxha Bojaxhiu, s-a născut la 26 august 1910, la Skopje. Părinţii săi erau de origine albaneză, catolici. În 1929 a plecat în India, unde s-a dedicat celor nevoiaşi. În 1948, a devenit cetăţean indian. A fondat ordinul Misionarele Carităţii în Calcutta, în 1950, care a devenit cunoscut pentru activitatea sa în rândul celor săraci şi bolnavi.

În 1995 susţinea financiar, din donaţii publice, 534 de cămine în 115 ţări, iar în 1997, congregaţia număra 4.000 de surori în 610 fundaţii din 123 de ţări. Activitatea desfăşurată de Maica Tereza s-a bucurat de apreciere în lumea întreagă.

Maica Tereza a primit numeroase premii pentru acţiunile de caritate săvârşite pentru semenii săi din întreaga lume, indiferent de religia acestora. Cea mai prestigioasă distincţie primită a fost Premiul Nobel pentru Pace, acordat în octombrie 1979, pentru o viaţă închinată semenilor din lumea întreagă, pentru ajutorul acordat săracilor, pentru alinarea suferinţelor celor bolnavi, pentru îngrijirea copiilor, într-un cuvânt — pentru întreaga sa operă de caritate. A pledat mereu pentru pace, indiferent de religia popoarelor.

Ceremonia de decernare a avut loc la 10 decembrie 1979. Festivitatea de premiere nu s-a încheiat, aşa cum era prevăzut, cu un banchet, Maica Tereza anulându-l pentru a organiza o masă de Crăciun pentru 2.000 de săraci.

După decernarea premiului, Maica Tereza a întreprins o serie de vizite în SUA, Uniunea Sovietică, RFG, RDG, Albania şi China.

La 5 septembrie 1997, inima Maicii Tereza a încetat să mai bată. A fost înmormântată în sediul central al congregaţiei Misionarele Carităţii de pe Lower Circular Road din Calcutta. La ceremonia religioasă au participat 400 de demnitari din 23 de ţări ale lumii.