Dacă aţi văzut pisici cu clopoţei la gât, asta nu se datorează faptului că ar fi mai drăguţe aşa, ci faptului că stăpânii lor doresc să evite „cadouri” de tipul păsărilor sau şoarecilor prinşi. Pisicile sunt prădători naturali, iar clopoţeii îndepărtează prada înainte ca pisica să poată intra în acţiune.

O analiză publicată în „Proceedings of the National Academies of Sciences” arată că pisicile, dar şi alte mamifere invazive, au afectat dramatic biodiversitatea globală. Ecologistul Tim Doherty şi echipa sa au analizat „lista roşie” de specii aflate în pericol, iar apoi au cercetat ce prădători non-nativi au afectat cel mai mult animalele native, iar rezultatele arată că pisicile şi câinii fac cele mai mari probleme.

Aceştia au descoperit că „596 de specii ameninţate şi 142 de specii dispărute (738 în total) au suferit un impact negativ din partea a 30 de mamifere, prădători invazivi. Rozătoarele, câinii şi porcii sunt alături de pisici în această listă de prădători. Am putea crede că pisicile au afectat păsările cel mai mult, dar rozătoarele au cauzat 52 de extincţii, în timp ce pisicile sunt cauza a „doar” 40 de specii de păsări dispărute, relatează popsci.com.

Cercetătorii arată că mamiferele prădătoare invazive sunt cel mai mare pericol pentru alte specii, ”contribuind în mod colectiv la 58% din toate extincţiile de păsări, reptile şi alte mamifere contemporane.” Numărul ar putea fi chiar mai mare, deoarece alte 23 de specii afectate de astfel de prădători sunt clasificate ca „posibil dispărute”.

Pisicile fără stăpân nu sunt, însă, singurele care provoacă probleme pentru diversele specii de animale deja afectate. Chiar şi pisicile cu stăpân vânează ocazional, dar nu o fac pentru hrană, ci doar pentru simplul fapt că nu şi-au pierdut astfel de instincte de pradă.