Locuitorii capitalei au întors privirea spre natură şi s-au adunat pentru a-şi aminti de rolul ei primordial în vieţile noastre. 

Unui cetăţean al Republicii Moldova îi revin câte 74 de kilograme de poluanţi din întreaga cantitate emisă în atmosferă în decursul unui an. Aşa arată măsurătorile efectuate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Cei mai expuşi riscului sunt locuitorii capitalei, pentru că respiră gazele emanate de zecile de mii de maşini care circulă zilnic prin Chişinău.

Participanţii la eveniment au avut ocazia să afle cum rumeguşul sau cojile de floarea soarelui pot fi transformate în energie sub formă de biocombustibil. Aceasta este o metodă prin care Moldova ar deveni independentă energetic.

Deşi sunt comode şi utilizate foarte des, pungile din plastic se numără printre principalii factori de poluare a mediului. Moldovenii spun că le-ar putea înlocui cu unele eco, pe care de altfel, le consideră la modă.

Cel mai mare duşman pentru sănătatea moldovenilor este dioxidul de azot. În cursul unei luni, la Chişinău pot fi înregistrate şi 20 de zile în care acest poluant depăşeşte norma sanitară. Străşeni, Bălţi şi Rezina sunt raioanele unde emisiile de poluanţi depăşesc 8000 de tone pe an. Chişinăul se află pe poziţia 43-a din lista celor mai poluate 157 de oraşe din lume.